Ambrozia lovește 2,5 milioane de români. Cele mai grele opt săptămâni vin din august

Sezonul ambroziei poate dura din iulie până în octombrie

Trei luni poate dura sezonul complet al ambroziei, din iulie până în octombrie, iar în anii cu toamne calde polenizarea se poate prelungi până la primul îngheț din noiembrie. Cele mai intense simptome apar în cele opt săptămâni de la finalul verii și începutul toamnei.

News24 scria pe 5 septembrie, în articolul despre simptomele care pot semăna cu o răceală, că începutul lui septembrie aduce concentrații foarte ridicate de polen. Acum, tabloul este mai clar: simptomele pot începe încă de la sfârșitul lui iulie și se pot întinde până spre finalul lui octombrie.

Ambrozia, denumită științific Ambrosia artemisiifolia, crește frecvent pe terenuri abandonate sau neîngrijite, pe marginea drumurilor și a căilor ferate, în jurul șantierelor și în zonele periurbane. O singură plantă matură poate elibera câteva miliarde de grăunciori de polen și până la 30.000 de semințe, care rămân viabile în sol 30-40 de ani.

Particulele sunt foarte fine și pot fi purtate de vânt pe zeci sau chiar sute de kilometri. Asta înseamnă că simptomele pot apărea chiar și fără ambrozie lângă locuință. Subiectul a fost relatat și de Digi24, iar potrivit Mediafax, în România sezonul reapare anual în aceeași perioadă.

Diferența față de o răceală apare mai ales în tipul și durata simptomelor. Mâncărimea nasului și a ochilor, strănutul în salve, lăcrămarea și secrețiile nazale apoase indică mai degrabă o alergie. Răceala este asociată mai frecvent cu durere în gât, stare generală rea, dureri musculare și uneori febră.

Claudia Adriana Nicolae, medic primar în Alergologie și Imunologie Clinică și președintele Asociației Române de Educație în Alergii, a explicat pentru Digi24.ro că „alergia la ambrozie nu produce febră”. Aceeași diferență se vede și în timp: o viroză trece, de regulă, în câteva zile sau într-o săptămână-două, în timp ce alergia poate continua săptămâni, cât timp polenul rămâne în aer.

Semnele care arată că problema poate coborî spre plămâni

Apariția tusei, a respirației șuierătoare sau a senzației de apăsare în piept poate indica afectarea căilor respiratorii inferioare și necesitatea unei evaluări pentru astm. Riscul este mai mare la persoanele care au deja rinită alergică, astm, dermatită atopică sau alte sensibilizări respiratorii.

La copii, semnele pot fi ușor trecute cu vederea. Claudia Adriana Nicolae a arătat că părinții observă mai des frecarea nasului și a ochilor, respirația pe gură, somnul prost, trezirea obosită, dificultățile de concentrare, tusea sau faptul că cel mic se oprește din alergat și nu mai ține pasul la joacă.

La vârstnici, simptomele alergice se pot suprapune peste boli cardiace sau pulmonare. Lipsa de aer poate fi pusă pe seama vârstei, deși poate exista și un astm declanșat de polen. Iar pacienții cu astm deja diagnosticat, mai ales dacă boala nu este bine controlată, sunt cei mai expuși complicațiilor.

Pentru pacienții cu alergie confirmată și simptome importante, imunoterapia alergen-specifică poate fi o opțiune, a explicat medicul alergolog. Acest tratament, numit și „desensibilizare” sau „vaccin antialergic”, poate reduce simptomele și necesarul de medicamente, dar durează, de regulă, aproximativ 3 – 5 ani.

În zilele uscate, cu vânt și niveluri ridicate de polen, limitarea timpului petrecut afară, ținerea ferestrelor închise, dușul, schimbarea hainelor și curățarea locuinței pot reduce expunerea la alergeni.