O ploaie de vară pare inofensivă la o primă evaluare. Numai că, pentru unii copii, furtunile violente aduc probleme majore de respirație și vizite urgente la camera de gardă. Medicii din Timișoara atrag atenția asupra unui fenomen medical extrem de periculos numit „astm de furtună”.
Cum se declanșează criza respiratorie
La prima vedere, aerul de după ploaie pare mai curat. Dar lucrurile stau complet diferit în timpul vijeliilor de vară. Combinația dintre umiditatea ridicată, curenții de aer puternici și polenul abundent creează un mediu toxic pentru căile respiratorii ale celor mici.
Cum ajunge polenul să blocheze plămânii unui copil? Prof. Dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru și coordonator al Compartimentului de Pneumologie Pediatrică din cadrul Spitalului Județean Timișoara, explică mecanismul exact prin care se produce acest blocaj.
„În mod obișnuit, ploaia este considerată benefică pentru persoanele alergice, deoarece curăță temporar aerul de polen. În cazul furtunilor puternice de vară, efectul poate fi însă exact invers. Curenții de aer aduc spre sol cantități mari de polen aflate în straturile superioare ale atmosferei. Din cauza umidității, particulele de polen absorb apă și se sparg în fragmente extrem de mici. Dacă particulele întregi sunt oprite, de cele mai multe ori, în nas și în gât, fragmentele rezultate pot pătrunde adânc în căile respiratorii și pot ajunge până la nivelul bronhiilor. Odată inhalate, acestea pot provoca inflamația și îngustarea căilor respiratorii, declanșând o criză de astm”, a explicat medicul timișorean.
Un pericol invizibil în spitalele românești
O problemă majoră este lipsa de diagnosticare corectă a acestor episoade. Astmul de furtună nu este o boală distinctă, ci o reacție respiratorie acută. Iar în România, medicii recunosc că nu avem nici măcar o statistică oficială a acestor cazuri.
Așa cum arată un material publicat recent de Adevarul, fenomenul lovește inclusiv copiii care nu au avut niciodată un diagnostic anterior de astm.
Compartimentul de Pneumologie Pediatrică al Spitalului Judeţean Timişoara a transmis marți, 21 iulie, un comunicat clar în acest sens.
„Tusea puternică, respirația șuierătoare, senzația de apăsare în piept și lipsa de aer, apărute în timpul unei furtuni de vară, pot indica instalarea unei crize de astm. Fenomenul poartă numele de «astm de furtună» și îi poate afecta inclusiv pe copiii care nu au fost diagnosticați anterior cu astm. În România nu există statistici care să arate câte asemenea episoade se produc. Fenomenul este mai degrabă nerecunoscut și subraportat. Copilul ajunge la camera de gardă cu dificultăți de respirație, iar cazul este înregistrat ca o criză de astm, un episod de bronhospasm sau o reacție alergică. Legătura cu furtuna și concentrația ridicată de polen trece de cele mai multe ori neobservată”, se arată în documentul oficial al instituției medicale.
Până la urmă, medicii de gardă tratează efectul imediat, nu cauza declanșatoare.
Recomandări stricte pentru părinți
Ce trebuie să facă părinții când se anunță vijelii? Regula de bază e simplă: copiii cu alergii la polen sau cu astm alergic (mai ales dacă boala nu este ținută sub control cu medicație) trebuie să rămână în casă, cu ferestrele închise pe toată durata furtunii.
„Atunci când se anunță o furtună, recomandarea pentru părinții copiilor alergici la polen sau diagnosticați cu astm este să închidă ferestrele și să îi țină pe cei mici în interior. Copilul trebuie să urmeze tratamentul prescris și să aibă la îndemână medicația indicată pentru situațiile în care simptomele se agravează. Tratamentul de control nu trebuie întrerupt doar pentru că, într-o anumită perioadă, copilul se simte bine. Tocmai administrarea corectă a acestuia reduce riscul apariției unei crize severe”, a declarat prof. Dr. Ioana Ciucă.
Situația devine critică dacă apar semne de sufocare. Medicii cer părinților să solicite imediat ajutor medical dacă cel mic nu poate vorbi din cauza lipsei de aer, respiră rapid, devine somnolent sau i se învinețesc buzele.
Și problema se va agrava în anii următori. Datele medicilor arată că schimbările climatice favorizează apariția tot mai frecventă a acestor episoade, prin prelungirea directă a sezonului de polenizare și creșterea cantității de polen din aer.
