De la finalul lunii ianuarie, contribuabilii au un nou „coleg” în Spațiul Privat Virtual (SPV): un asistent virtual numit ANA. Acesta este, deocamdată, singurul rezultat palpabil al unui proces de digitalizare care a consumat deja zeci de milioane de euro din fonduri europene. În spatele acestui chatbot, care momentan oferă răspunsuri limitate, se ascunde o poveste despre termene ratate, contracte secrete cu firma Serviciului Român de Informații și un sistem Big Data anti-evaziune care, deși trebuia finalizat în decembrie 2025, este încă nefuncțional.
Articolul de față explică ce informații puteți accesa acum în SPV, de ce proiectul esențial pentru combaterea evaziunii fiscale bate pasul pe loc și care sunt promisiunile contradictorii ale autorităților pentru viitor.
Promisiunea unui Fisc cu Inteligență Artificială
Totul a pornit de la o necesitate stringentă: reducerea decalajului uriaș la încasarea TVA, care în 2023 a atins un record negativ de peste 9 miliarde de euro, plasând România pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Soluția, finanțată prin PNRR, se numea APIC – „Administrație performantă prin informație consolidată”.
Pe hârtie, planul era revoluționar. APIC urma să fie o platformă de tip Big Data care să centralizeze și să analizeze un volum imens de date din surse interne și externe. Cu ajutorul algoritmilor și al inteligenței artificiale, sistemul ar fi trebuit să identifice în timp real anomaliile și riscurile de neconformare fiscală. Practic, Fiscul ar fi putut interveni țintit înainte ca anumite firme să acumuleze datorii la buget. În 2023, Lucian Heiuș, pe atunci șeful ANAF, promitea că, după decembrie 2025, echipele de inspecție vor acționa „exact acolo unde este nevoie”.
Contractul secret cu firma SRI
După două runde de consultări cu piața IT în 2022 și 2023, Ministerul Finanțelor a schimbat brusc macazul. În noiembrie 2023, printr-o Ordonanță de Urgență, guvernul condus de Marcel Ciolacu a decis să încredințeze direct proiectul, împreună cu alte componente ale unui „hub financiar”, către Rasirom, regia autonomă a SRI. Costul: peste 60 de milioane de euro, bani veniți prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Justificarea oficială a fost una alarmistă: riscul pierderii a 100 de milioane de euro din fondurile PNRR dacă proiectul nu era gata la 31 decembrie 2025 și pericolul unui „dezastru național” prin colapsul sistemelor ANAF. Decizia a stârnit imediat controverse. Mai mulți parlamentari USR au sesizat Curtea Constituțională, acuzând că ordonanța încalcă dreptul la viață privată. „Textul ordonanței este vag și nu detaliază în mod precis cine, în ce condiții și cum poate accesa datele sensibile”, a explicat pentru Context.ro Andrei Miftode, unul dintre semnatarii sesizării.
Problema este că, de la momentul semnării contractului, transparența a dispărut complet. Atât Ministerul Finanțelor, condus acum de Alexandru Nazare, cât și Rasirom au refuzat să ofere detalii despre stadiul proiectului, invocând faptul că informațiile sunt „clasificate cu nivel de clasificare secret de serviciu”.
Ce știm sigur este că termenul PNRR a fost ratat. La începutul anului 2025, la mai bine de un an de la preluarea contractului de către Rasirom, proiectul APIC se afla încă în faza de „analiză și detaliere a cerințelor funcționale”, conform unui raport al Curții de Conturi care cita o adresă a ANAF.
Un chatbot în loc de Big Data
Deci, ce a primit contribuabilul român în martie 2026? Pe 26 ianuarie, ANAF a anunțat lansarea asistentului virtual ANA, disponibil exclusiv în Spațiul Privat Virtual. Momentan, funcționalitatea sa este extrem de limitată. Chatbot-ul poate oferi informații generale despre obligațiile fiscale pentru persoanele fizice care obțin venituri din chirii sau din activități independente. ANAF promite că sistemul va fi îmbunătățit continuu pe măsură ce interacționează cu utilizatorii, dar este departe de a fi un instrument complex.
În paralel, mesajele oficialilor sunt confuze. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a susținut recent că ANAF „dispune în prezent de un software care integrează 11 baze de date, are inclusiv inteligența artificială și urmărește mai mulți indicatori de risc, iar acum este și folosit”. Această declarație contrazice direct informațiile oficiale de anul trecut, care arătau că proiectul major de Big Data era încă pe hârtie.
Ce urmează: un nou termen, octombrie 2027
În timp ce sistemul APIC rămâne un mister, un nou orizont de timp a fost avansat. Radu Burnete, consilier, a declarat recent că procesul de digitalizare este „oprit cumva la jumătate”. Potrivit acestuia, ANAF deține deja datele din e-Factura, e-Transport și alte declarații, dar pasul următor este crucial: unificarea bazelor de date și folosirea algoritmilor pentru a detecta anomaliile. Când se va întâmpla asta? „Octombrie anul viitor”, a estimat Burnete, adică octombrie 2027, cu aproape doi ani întârziere față de termenul PNRR.
Expertul în e-guvernare Andrei Nicoară avertiza încă de anul trecut asupra complexității tehnice. Migrarea celor aproximativ 500 de aplicații ale Ministerului de Finanțe pe o nouă platformă este „o operațiune complexă” și „organizatoric este foarte greu să descâlcești așa ceva”.
Pentru moment, contribuabilul român poate conversa cu un chatbot despre plata impozitului pe chirie. În același timp, sistemul de 60 de milioane de euro care trebuia să vâneze evazioniștii de miliarde rămâne un proiect secret, blocat în spatele unor uși închise.
Surse:
