Atacurile cu drone asupra navelor au ajuns în apele teritoriale și spațiul aerian al României

În total, șase nave au fost atacate într-un interval de 10 zile, potrivit the Guardian. Loviturile au vizat inclusiv o navă care se îndrepta spre portul Sulina.

Echipajele au fost lovite pe rutele din apropierea Bulgariei și României

Succesiunea atacurilor arată extinderea lor spre apele statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice (NATO):

• În primele ore ale zilei de 6 octombrie, echipajul feribotului bulgăresc Dioscuria a auzit o explozie la 70 de mile de orașul bulgar Byala. Alfa Watan, navă deținută de o companie turcă, aflată în drum spre Sulina, fusese lovită în zona economică exclusivă a Bulgariei. Dronele aeriene și navale ar fi fost rusești. La locul atacului, Dioscuria a găsit veste de salvare și o barcă răsturnată, fără a-i găsi pe cei 10 membri ai echipajului.
• La șase zile după acest episod, pe 12 octombrie, a fost atacată HS Dignity, în largul coastelor Bulgariei. Unsprezece membri ai echipajului au murit.
• Joi au fost lovite Wine Trader și Yara J, cele două petroliere pentru produse chimice. Șapte marinari erau dispăruți după atacuri.

Alte două nave, Able și Chelsea-3, au fost lovite în același interval.

Flux 24 Media oferă o cronologie și un bilanț diferite pentru HS Dignity: plasează atacul pe 13 octombrie și îi descrie pe cei 11 marinari drept dispăruți. Nava naviga sub pavilionul Guineei-Bissau și s-a scufundat. Căutările au fost reluate miercuri, după suspendarea lor marți seară din cauza vremii nefavorabile și a întunericului.

Dronele de suprafață pot transporta o jumătate de tonă de explozibil

Tomas Alexa, analist senior la compania de asigurări și analiză a riscurilor maritime Ambrey, observă o accelerare a atacurilor începând din iulie. Potrivit the Guardian, forțele ruse ar fi responsabile pentru 80% dintre acestea.

Analistul explică pierderile recente de vieți omenești și prin folosirea unor lovituri succesive, cu drone aeriene și de suprafață. Cele care se deplasează pe apă transportă adesea până la o jumătate de tonă de explozibil. Navele mici, folosite în principal pe sistemul de canale al Dunării, s-au scufundat repede.

Alexa spune că atacurile sunt mai numeroase și acoperă o suprafață mai mare, dar categoria navelor vizate a rămas aceeași: cele care fac comerț cu Ucraina. În evaluarea sa, intenția Rusiei este să reducă exporturile ucrainene de cereale și produse agricole.

În ultimul an s-au înmulțit puternic și atacurile asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră. Experții citați leagă escaladarea de extinderea loviturilor ucrainene asupra flotei-fantomă ruse de petroliere și de intensificarea atacurilor rusești asupra mărfurilor agricole ale Ucrainei, importante pentru economia țării.

Pe măsură ce navele au căutat trasee mai îndepărtate de coastă, amenințarea s-a modificat. Minelor marine li s-au adăugat drone cu raze de acțiune tot mai mari.

Asigurările se scumpesc, iar navele ajung mai rar în Ucraina

Ambrey avertizează că amenințările pentru transporturile de mărfuri, inclusiv cereale și petrol, continuă, în timp ce prețurile asigurărilor pentru traversarea Mării Negre au crescut puternic.

Numărul navelor care ajung în Ucraina a scăzut abrupt. Marinarii și operatorii sunt tot mai reticenți să navigheze în regiune, inclusiv cu nave care nu transportă mărfuri ucrainene.

De la invazia rusă pe scară largă din februarie 2022, peste 60 de marinari au murit în Marea Neagră. Marea majoritate a deceselor s-au produs în ultimul an. În comparația făcută de publicația britanică, numărul marinarilor pierduți în cele zece zile îl depășește pe cel al militarilor americani uciși pe întreaga durată a războiului din Iran.

În septembrie, Joint War Committee, organism care reprezintă piața asigurărilor din Londra, a extins încadrarea de risc ridicat asupra întregului bazin al Mării Negre. Excepțiile sunt apele teritoriale ale Turciei, României, Bulgariei și Georgiei.

Todor Georgiev, proprietarul unei agenții maritime, a avertizat într-un interviu la televiziunea bulgară că activitatea comercială din Marea Neagră, inclusiv cea a porturilor Bulgariei, riscă să fie paralizată. El susține că Rusia justifică lovirea navelor prin presupuse transporturi de arme și respinge afirmația că armele ar fi transportate către Ucraina pe această rută.

Ucraina, Rusia și România sunt mari exportatoare de cereale. Perturbarea transporturilor readuce pericolul unei crize alimentare globale.

Oana Țoiu, ministrul român de externe, a descris Marea Neagră, la o conferință de securitate desfășurată în săptămâna precedentă, ca pe o rută esențială pentru aprovizionarea mondială cu alimente. Ea a cerut investiții mai mari în descurajare și apărare, arătând că, în ultimele luni, Marea Neagră a înregistrat cele mai multe victime în rândul marinarilor dintre toate mările.

Bulgaria cere sprijin, iar NATO discută securitatea regională

Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a calificat drept inacceptabile atacurile din apropierea apelor teritoriale ale țării sale. El a spus că probele nu permit atribuirea clară și concludentă a responsabilității uneia dintre părți, dar apreciază că rezultatul avantajează Federația Rusă. Oficialii bulgari au arătat că nu ar avea logică ca Ucraina să își atace propriile transporturi.

Eleonora Mitrofanova, ambasadoarea Rusiei la Sofia, a spus că Ministerul Apărării de la Moscova nu îi transmisese direct informații despre atacurile împotriva navelor comerciale. Ea a lăsat deschisă posibilitatea ca o terță parte să fi fost implicată. După scufundarea HS Dignity, autoritățile bulgare au chemat-o oficial.

Oficialii bulgari solicită sprijinul Uniunii Europene și al NATO pentru întărirea securității și colaborează în acest scop cu România și Turcia.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat, după scufundarea Alfa Watan, atacarea navelor comerciale și a echipajelor civile, subliniind pierderile de vieți omenești.

Colonelul Joby Rimmer, consilier militar britanic de rang înalt, a avertizat într-o declarație la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa că atacurile care nu disting între obiective militare și nave civile pot încălca dreptul internațional umanitar și Convenția Organizației Națiunilor Unite (ONU) asupra dreptului mării.

Același avertisment privește loviturile de la care sunt așteptate pierderi civile excesive în raport cu avantajul militar anticipat. Rimmer a arătat că atacurile pun în pericol echipaje de orice naționalitate, cresc costurile asigurărilor și limitează transporturile de alimente.

O posibilitate evocată este activarea articolului 4 al tratatului NATO, care permite consultări formale între aliați în cazul unei amenințări la adresa securității. Este o procedură distinctă de apărarea colectivă prevăzută de articolul 5.

Articolul 4 a fost activat în 2022, imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia, și de Polonia în 2025, după pătrunderea dronelor rusești în spațiul său aerian.

Joi, 15 octombrie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a discutat despre securitatea Mării Negre cu Rumen Radev și cu președintele României, Nicușor Dan. Rutte a afirmat că alianța va continua cooperarea cu statele aliate din regiune și își va adapta măsurile de descurajare și apărare când va fi necesar.

Bulgaria și-a stabilit un termen pentru inițiativa împotriva dronelor

Ministrul bulgar al apărării, Dimităr Stoianov, a anunțat miercuri, într-o audiere parlamentară, intenția țării de a intra până la 30 octombrie într-o inițiativă NATO destinată apărării împotriva dronelor.

Atacurile rusești asupra porturilor maritime ucrainene au împins transporturile spre porturile de pe Dunăre și spre traseele apropiate de coastele României și Bulgariei. Bucureștiul a cerut consolidarea apărării aliate în regiune, iar Ucraina și-a intensificat eforturile pentru securizarea coridorului maritim prin Dunăre.

Damien Chevallier, directorul pentru siguranță maritimă al Organizației Maritime Internaționale a ONU, a avertizat în septembrie asupra efectelor de durată ale atacurilor legate de conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu. El a subliniat că marinarii nu sunt pregătiți să gestioneze amenințări geopolitice și că transportul maritim este folosit deliberat ca instrument de presiune, pe fondul creșterii numărului de victime în Marea Neagră și strâmtoarea Hormuz.