Trei din patru părinți se tem că propriul copil nu poate lua decizii sigure privind confidențialitatea online, arată un nou studiu. Mai mult, 35% dintre ei cred că minorul ar fi dispus să ofere informații personale în schimbul unor recompense sau jetoane în jocuri, o realitate îngrijorătoare semnalată de autoritatea pentru protecția datelor din Marea Britanie.
discuțiile despre pericolele de pe internet ar trebui să fie la fel de firești precum cele despre siguranța rutieră.
Cifrele care îngrijorează
Un sondaj realizat în luna februarie pe un eșantion de 1.000 de părinți britanici cu copii între 4 și 11 ani a scos la iveală date alarmante. Conform cercetării, 22% dintre copii au partajat informații personale, cum ar fi detalii despre sănătate, cu instrumente de inteligență artificială. Si 24% și-au dezvăluit numele real sau adresa online. Cei mai expuși riscului sunt copiii de opt și nouă ani.
Dar ce înseamnă, mai exact, confidențialitate online? Nu e vorba doar de nume, vârstă sau adresa copilului, ci și de „informații mai puțin evidente, precum istoricul de navigare, achizițiile, fotografiile, notele vocale și activitatea de pe rețelele sociale sau din jocuri”, precizează autoritatea.
O nouă formă de „bau-bau”
Autoritatea pentru protecția datelor (Information Commissioner’s Office sau ICO) a lansat o campanie pentru a-i ajuta pe părinții copiilor cu vârste între 4 și 11 ani „să înceapă conversații simple despre protejarea informațiilor lor personale online”. V-ați gândit vreodată că un singur click poate dezvălui prietenii, interese, stări de spirit și chiar tipare de somn? Toate acestea creează o amprentă digitală care poate dura o veșnicie sau, mai rău, poate fi exploatată de rău-voitori.
Iar cifrele arată că mulți părinți se simt depășiți de situație. 46% dintre respondenți au declarat că „nu se simt încrezători în protejarea confidențialității online a copiilor lor”, 44% „încearcă, dar nu sunt siguri că fac suficient”, iar 42% „probabil nu petrec suficient timp verificând setările de confidențialitate ale copilului”.
Emily Keaney, comisar adjunct al ICO, explică pe bune cum stau lucrurile: „Internetul oferă oportunități uimitoare pentru copii – dar fiecare click poate lăsa o urmă de date ascunsă, iar aceste amprente digitale pot dura pentru totdeauna”. Aceasta adaugă că „multor familii nu li s-a arătat niciodată cum să vorbească cu copiii lor despre confidențialitatea online” și că situația „necesită o abordare la nivelul întregii societăți”.
Logica e simplă. „Nu ne-am aștepta ca fiii noștri să-și împărtășească ziua de naștere sau adresa cu un străin într-un magazin, pentru că le-am explica de la o vârstă foarte fragedă pericolul reprezentat de străini, dar copiii din ziua de azi cresc online”, a mai spus Keaney. Riscurile sunt cât se poate de reale: „Știm că acolo unde detaliile copiilor, cum ar fi numele, interesele și fotografiile lor, nu sunt protejate, riscurile potențiale sunt grave: contact nedorit din partea străinilor, ademenire (grooming) și radicalizare.”
Discuții amânate
Studiul ICO sugerează că intimitatea online este unul dintre „cele mai puțin discutate subiecte de siguranță online”. E drept că cifrele sunt clare: 21% dintre părinți nu au vorbit niciodată cu copiii lor despre acest subiect, iar 38% îl discută mai rar de o dată pe lună. Prin contrast, 90% dintre părinți au discutat despre timpul petrecut în fața ecranului în ultima lună.
O realitate dură.
Justine Roberts, fondatoarea Mumsnet, confirmă tendința: „Mulți părinți vorbesc deja cu copiii lor despre conținutul dăunător sau despre timpul petrecut în fața ecranului, dar confidențialitatea este adesea trecută cu vederea. Pe măsură ce cresc îngrijorările cu privire la modul în care sunt utilizate datele copiilor online, familiile caută îndrumări clare și practice pentru a le ajuta să înceapă aceste conversații cu încredere.”
Companiile tech, trase la răspundere
Numai că responsabilitatea nu pică exclusiv pe umerii părinților. Dame Rachel de Souza, comisarul pentru copii din Anglia, atrage atenția asupra rolului giganților din tehnologie. „Cu toții avem un rol de jucat în protejarea copiilor de aceste pericole, multe dintre ele fiind lucruri pe care și noi, ca adulți, încă învățăm să le navigăm”, a declarat ea.
„Prea des suntem în urmă, de aceea este important ca părinții să se simtă încrezători să poarte conversații timpurii și cotidiene cu copiii despre riscurile de a fi online și despre cum să reacționeze dacă ceva îi face să se simtă inconfortabil”, a continuat de Souza. Apoi a vizat direct companiile. „Dar nu putem lăsa companiile de tehnologie să scape basma curată. Acestea trebuie trase la răspundere pentru că pun profiturile mai presus de protecție și trebuie să li se ceară să proiecteze servicii care prioritizează siguranța și confidențialitatea copiilor prin design, în loc să trateze siguranța copiilor ca pe un exercițiu opțional de bifat într-o căsuță, după ce răul a fost deja făcut.”
Conform aceluiași sondaj, majoritatea părinților par să înțeleagă urgența. 88% dintre ei consideră că minorii ar trebui să înceapă să învețe despre confidențialitatea online între patru și unsprezece ani.
