Avioane de vânătoare britanice F-35 au interceptat un avion de patrulare rusesc care a executat manevre periculoase lângă nava amiral a Regatului Unit. Incidentul a avut loc deasupra Mării Norvegiei, într-o zonă strategică, chiar în timp ce portavionul HMS Prince of Wales desfășura operațiuni de apărare aeriană ale NATO în largul coastelor Islandei.
Detaliile interceptării din apropierea Islandei
Ministerul britanic al Apărării a oferit luni detalii despre modul în care avionul rusesc de tip Bear-F „s-a apropiat în mod repetat” de grupul naval pe parcursul săptămânii trecute. Potrivit oficialilor de la Londra, aparatul militar a zburat „inutil de aproape” de portavion. A coborât la o altitudine joasă și a lansat numeroase dispozitive sonar direct în apele din regiune.
Reacția armatei britanice a fost imediată.
Două avioane de luptă F-35 au fost ridicate de urgență de pe puntea portavionului. Piloții au avut misiunea de a intercepta și escorta avionul de patrulare rusesc până când acesta a părăsit perimetrul de securitate.
„Această activitate a fost nesigură și neprofesionistă”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului, referindu-se la incidentul care s-a consumat joi în regiunea cunoscută sub denumirea de High North.
Misiunea NATO și vizita oficialilor pe portavion
Euronews a relatat luni dimineața că secretarul britanic al Apărării, Dan Jarvis, și ministrul islandez de Externe, Thorgerdur Katrin Gunnarsdottir, au vizitat personal portavionul HMS Prince of Wales în timpul weekendului. Misiunea actuală a grupului naval condus de Royal Navy este de a apăra Atlanticul de Nord „împotriva amenințărilor rusești tot mai mari”, a transmis instituția militară.
Situația marchează o premieră tactică. Este pentru prima dată când avioane F-35 efectuează operațiuni de apărare aeriană sub umbrela NATO direct de pe un portavion european.
„Trăim într-o perioadă din ce în ce mai periculoasă și incertă și desfășurările de acest gen, susținute de aliați și parteneri, inclusiv Islanda, sunt cele care ne îmbunătățesc descurajarea și apărarea ca parte a NATO”, a declarat Dan Jarvis într-un comunicat oficial.
La rândul ei, șefa diplomației islandeze a adăugat că această mobilizare de forțe reprezintă „o demonstrație clară a prezenței sporite a NATO în această regiune importantă din punct de vedere strategic”.
Dar ce înseamnă asta concret pentru securitatea Europei de Est și a României? Când experții militari și liderii europeni avertizează că Moscova și-a intensificat tacticile de „război hibrid” în nord, ecourile se simt pe tot flancul estic. Consolidarea maritimă a Alianței în Marea Norvegiei funcționează exact ca misiunile de poliție aeriană de la Marea Neagră (unde piloții britanici zboară frecvent alături de cei români), un semnal direct că granițele NATO sunt păzite.
Criza banilor pentru armată lovește guvernul de la Londra
Iar la Londra, incidentul din Marea Norvegiei se suprapune peste o criză internă legată exact de banii armatei. Dan Jarvis a preluat portofoliul Apărării în urmă cu mai puțin de o lună. Predecesorul său, John Healey, a părăsit funcția trântind ușa. Healey a demisionat acuzând direct guvernul că nu alocă fonduri suficiente într-un plan de modernizare absolut necesar pentru protejarea Marii Britanii.
Această demisie șoc a declanșat negocieri dure, pe ultima sută de metri, pentru obținerea de fonduri suplimentare destinate Planului de Investiții în Apărare pe 10 ani.
Săptămâna trecută, premierul la final de mandat Keir Starmer a ieșit public și a prezentat planul revizuit. Oficialul a anunțat că guvernul vizează acum cheltuieli de aproape 300 de miliarde de lire sterline (echivalentul a 350 de miliarde de euro) pe parcursul următorilor patru ani.
Concret, propunerile aduc o injecție suplimentară de 15 miliarde de lire sterline (17 miliarde de euro) în bugetul apărării până în anul 2030. Aceasta este exact data la care serviciile de informații britanice au sugerat că Rusia ar putea lansa un atac asupra unei țări membre NATO.
Numai că cifrele finale arată un compromis sever la nivel guvernamental. Suma aprobată de cabinetul Starmer a rămas mult sub necesarul de 28 de miliarde de lire sterline (32 de miliarde de euro) pe care Ministerul Apărării îl solicitase inițial pentru a face față amenințărilor actuale.
