BNS cere modificarea Codului muncii pentru salarii mai mari. Ce reguli impune Uniunea Europeana

Negocieri colective și mecanism clar pentru salariul minim

Iar lucrurile nu se opresc doar la simple recomandări pe hârtie. Așa cum a relatat Adevarul marți dimineață, noile orientări europene vor pune presiune directă pe decidenții de la București în perioada următoare. Sindicaliștii au analizat în detaliu proiectul european intitulat „Decizia Consiliului privind Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2026)”.

„România are nevoie de măsuri concrete pentru salarii mai bune, negocieri colective reale și investiții în competențele lucrătorilor”, a transmis BNS într-un comunicat oficial.

Deși Legea dialogului social (adoptată în 2022) a mai reparat din erorile trecutului, țara noastră are în continuare unul dintre cele mai scăzute niveluri de negociere colectivă din întreaga Uniune Europeană.

Cifrele vorbesc de la sine.

„România trebuie să adopte măsuri care să conducă la creșterea numărului de salariați acoperiți de contracte colective de muncă și să consolideze capacitatea organizațiilor sindicale și patronale de a negocia eficient la toate nivelurile”, subliniază organizația.

Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei? un mecanism predictibil pentru salariul minim pe economie. Acesta va trebui stabilit strict pe criterii obiective și transparente. Doar printr-o consultare reală a partenerilor sociali se poate reduce fenomenul sărăciei în muncă și se poate crește calitatea locurilor de muncă existente.

Tinerii și românii întorși din străinătate intră în vizor

Dar reformele cerute nu vizează exclusiv banii încasați la final de lună. Documentul Consiliului Uniunii Europene pune un accent masiv pe calificarea forței de muncă. BNS arată că sistemul de educație românesc trebuie modernizat rapid, iar abandonul școlar redus drastic. Piața muncii suferă deja de un deficit cronic de competențe, iar dezvoltarea programelor de recalificare și perfecționare pentru adulți a devenit o urgență.

O măsură specifică este aplicarea efectivă a Garanției pentru Tineret. Orice tânăr cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani trebuie să primească o ofertă de angajare, formare profesională sau continuare a studiilor în maximum patru luni de la momentul înregistrării. Pentru ca acest mecanism să funcționeze în realitate, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va trebui reorganizată din temelii.

Mai mult, statul trebuie să creeze sisteme funcționale prin care să recunoască oficial competențele obținute prin experiență profesională. Aici intră direct românii care au muncit ani de zile în străinătate și decid să se întoarcă acasă. Aceeași simplificare se va aplica și pentru recunoașterea calificărilor lucrătorilor proveniți din state terțe.

Legile care trebuie modificate și riscul pierderii banilor europeni

Numai că ignorarea acestor directive ne poate costa scump. Accesul la fondurile europene destinate ocupării forței de muncă depinde direct de aplicarea acestor reforme.

„Impactul juridic al proiectului este unul indirect, însă important. Deși orientările europene nu se aplică direct, ele vor fundamenta recomandările specifice de țară adresate României și vor influența accesul la fondurile europene destinate ocupării forței de muncă și incluziunii sociale”, se arată în comunicatul sindicaliștilor.

Parlamentul și Guvernul vor fi nevoite să intervină pe acte normative grele. Pe lista scurtă de revizuire se află Codul muncii, Legea dialogului social și Legea privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Printre noutățile absolute cerute de la Bruxelles se numără introducerea unor Conturi Individuale de Învățare. Acestea vor fi destinate atât salariaților activi, cât și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Se cer măsuri dedicate zonelor cu deficit major de ocupare și regiunilor afectate de tranziția economică, dar și reducerea birocrației pentru întreprinderi.

O altă direcție trasată de oficialii europeni vizează utilizarea schemelor de reducere temporară a timpului de lucru în perioade de criză. Aceste scheme ar trebui aplicate în paralel cu programe de formare profesională, pentru a proteja angajații de concedieri.

Ce urmează în dialogul cu Guvernul

Până la urmă, mingea este în terenul autorităților de la București.

„BNS va continua să participe activ la procesul de consultare și va susține adoptarea tuturor măsurilor legislative care consolidează drepturile lucrătorilor, dialogul social și dezvoltarea unei piețe a muncii moderne și echitabile în România”, precizează organizația la finalul documentului.

Proiectul european care vizează orientările pentru anul 2026 va sta la baza viitoarelor recomandări oficiale emise de Consiliul Uniunii Europene pentru fiecare stat membru în parte.