Luca Niculescu i-a prezentat lui Mugur Isărescu planurile Guvernului pentru cheltuieli publice și investiții

Despre agenda întrevederii, Luca Niculescu, premierul României, a scris pe Facebook: „Am început săptămâna cu o întâlnire extrem de importantă și necesară, cu Guvernatorul BNR, domnul Mugur Isărescu. Am discutat cu dânsul provocările actuale, principalele evoluții macroeconomice, dinamica finanțării externe, situația sectorului bancar, precum și perspectivele de dezvoltare ale economiei. Coerența mixului de politici economice și dialogul constant între Guvern și banca centrală sunt esențiale pentru susținerea unei creșteri economice sustenabile și pentru asigurarea stabilității macroeconomice. L-am informat pe domnul Guvernator asupra priorităților guvernului meu, axate pe de o parte pe disciplina financiară și utilizarea înțeleaptă și eficientă a banului public (cu menținerea în traiectoria agreată cu Comisia Europeană), și pe de altă parte de relansarea economiei și atragerea de investiții, necesare pentru dezvoltarea țării și crearea de locuri de muncă. Îi mulțumesc domnului Guvernator pentru deschiderea arătată față de acest dialog permanent”.

Guvernul pregătește rectificarea bugetară în două etape înaintea bugetului pe 2027

Întâlnirea are loc în timp ce Executivul caută resurse pentru cheltuielile urgente ale ministerelor și pentru măsurile sociale din programul de guvernare. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că bugetul va fi modificat în două etape, potrivit Digi24.

Calendarul rectificărilor prevede:

• Până la sfârșitul lunii octombrie, asigurarea banilor pentru urgențele ministerelor, inclusiv pentru sănătate.
• La finalul lunii noiembrie, o a doua intervenție asupra bugetului, pentru ajustarea alocărilor.

Reporterul Amalia Dobre a explicat că prima etapă urmărește finanțarea ministerelor care au epuizat banii disponibili, cu accent pe problemele din sănătate acumulate de mai multe săptămâni.

Ministerul Muncii pregătește documentele pentru indexarea pensiilor și urmează să le înainteze Ministerului Finanțelor. Nazare a susținut, într-un interviu acordat aceleiași televiziuni, că majorarea trebuie dimensionată prudent, astfel încât să poată fi susținută din resursele existente.

Premierul și ministrul Finanțelor au păstrat deschisă posibilitatea unor creșteri de taxe, în condițiile finanțării cheltuielilor asumate și ale reducerii deficitului bugetar, adică a diferenței dintre cheltuielile și veniturile statului.

Adoptarea bugetului pentru 2027 fusese indicată drept prioritate imediat după învestire. La finalul primei ședințe de Guvern, Niculescu a declarat, potrivit Adevărul: „bugetul pentru anul viitor este obligatoriu și toate partidele înțeleg acest lucru”.

Despre susținerea politică necesară adoptării bugetului, a adăugat premierul: „Cred că unul dintre motivele pentru care această criză a luat sfârșit este și pentru că apărea iminența unor probleme foarte, foarte mari în economie. Deci, să nu mă hazardez, să nu spun că nu-mi fac nicio grijă că bugetul va fi adoptat, dar este o prioritate majoră a acestui guvern și cred că toate partidele responsabile se vor uita foarte atent la acest buget care, după cum am spus, va respecta angajamentele asumate în așa fel încât să continuăm pe ținta de deficit pe care ne-am propus-o, pe care ne-am asumat-o, dar în același timp relansând și făcând ca românilor să le fie mai bine în anii care vin”.

Ultimele cereri de plată europene cer rezolvarea problemelor tehnice și legislative

Vineri, înainte de întâlnirea cu guvernatorul, Niculescu le ceruse ministerelor implicate să urgenteze procedurile pentru ultimele plăți din PNRR. Solicitarea privea evaluarea cererilor de plată 5 și 6, măsurile menite să grăbească verificările și remedierea problemelor de natură tehnică și legislativă identificate în relația cu Comisia Europeană.

Niculescu a spus că banii europeni sunt vitali pentru economia României și că procedurile de absorbție a fondurilor din PNRR trebuie finalizate rapid.

După preluarea mandatului, șeful Executivului stabilise trei direcții pentru fondurile europene:

Finalizarea PNRR fără pierderi de fonduri, prin activarea unei echipe operative care să răspundă rapid Comisiei Europene și să ajute la deblocarea miliardelor de euro aferente ultimelor două cereri de plată.

Grăbirea folosirii fondurilor din Politica de Coeziune 2021-2027, cu verificarea săptămânală a progresului proiectelor.

Pregătirea negocierilor pentru bugetul european multianual 2028-2034, pentru care premierul a indicat o sumă de peste 60 de miliarde de euro destinată modernizării României în următorul deceniu.

Agenda de luni includea și o întrevedere programată la ora 14:00, la Palatul Victoria, cu reprezentanții mediului de afaceri.

Calculele de finanțare indică împrumuturi de 80 de miliarde de lei până la finalul anului

Separat de discuțiile anunțate de premier, calculele Profit.ro indică un necesar de împrumut de 80 de miliarde de lei pentru perioada rămasă până la sfârșitul anului. Publicația leagă agenda economică a Guvernului de pregătirea bugetului pe 2027, respectarea deficitului asumat și încasarea ultimelor 6,43 miliarde de euro din PNRR.

Împrumuturile statului finanțează atât deficitul, cât și rambursarea datoriilor ajunse la termen. Un deficit sub nivelul planificat reduce presiunea asupra sumelor care trebuie atrase, chiar dacă ritmul împrumuturilor este mai lent.

La 12 octombrie, statul împrumutase 185,1 miliarde de lei, iar planul anual de finanțare era realizat în proporție de 70%. Din exterior proveneau 53,98 miliarde de lei, față de cele 105 miliarde de lei planificate. De pe piața internă fuseseră atrase 131,12 miliarde de lei, raportat la un program de 160 de miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor ieșise o singură dată pe piața externă în 2026, în prima parte a anului. Prin plasamente private, adică finanțări negociate cu investitori, instituția obținuse echivalentul a 1,9 miliarde de euro din exterior și încă 11,4 miliarde de lei de pe piața internă.

O posibilitate de completare a finanțării este emiterea unor obligațiuni pe piețele internaționale, prin care statul se împrumută de la investitori. Estimarea prezentată este de 3-4 miliarde de euro. O altă componentă posibilă o reprezintă împrumuturile europene aferente obiectivelor îndeplinite în PNRR. Acestea sunt variante de finanțare, nu măsuri anunțate după întrevederea de luni.

Potrivit Profit.ro, între componentele finanțării externe se numără și finanțarea prin SAFE și tragerile de la IFI-uri.

Pentru întregul an 2026, necesarul brut de finanțare al Guvernului este estimat la aproximativ 278,5 miliarde de lei. Calculul include deficitul anticipat, de aproximativ 127,8 miliarde de lei, echivalent cu 6,2% din produsul intern brut, și datorii de aproximativ 150,7 miliarde de lei care trebuie refinanțate.

Programul de împrumuturi al Ministerului Finanțelor este de 265 de miliarde de lei, apropiat de nivelul din 2025. La stabilirea lui sunt luate în calcul folosirea a aproximativ 2 miliarde de euro din rezerva valutară a Trezoreriei și trageri estimate la aproximativ 3 miliarde de lei din împrumuturile administrațiilor locale.

Banca centrală avertizase asupra riscurilor pentru cursul leului

Pe 6 octombrie, moneda europeană ajunsese la un record de 5,3527 lei pentru un euro.

În minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie, banca centrală avertizase că riscurile pentru cursul leului se mențin ridicate. Documentul lega aceste riscuri de conflictul din Orientul Mijlociu, de deficitele bugetar și extern încă mari și de incertitudinile politice din țară.