Bursele europene scad după protestele din Franța, cu pierderi la bănci și companiile din apărare

La ora locală 16:00, principalele piețe europene înregistrau următoarele pierderi, potrivit Aa:

• Franța: CAC 40 scădea cu 1,56%, la 7.832 de puncte.
• Germania: DAX 40 pierdea 1,36%, până la 25.274 de puncte.
• Regatul Unit: FTSE 100 cobora cu 1,29%, la 10.741,51 puncte.
• Italia: FTSE MIB 30 scădea cu 1,77%, la 48.970,4 puncte.
• Spania: IBEX 35 pierdea 1,8%, ajungând la 18.978 de puncte.

În Spania, incertitudinea era alimentată și de alegerile anticipate programate pentru luna noiembrie.

Acțiunile BNP Paribas, Société Générale și Crédit Agricole înregistrau scăderi între 2% și 2,5%. AXA SA, cel mai mare grup de asigurări din Franța, pierdea aproape 2%, până la 42,2 euro, echivalentul a 47,4 dolari pe acțiune.

Costul împrumuturilor Franței se apropie de un maxim al ultimilor 24 de ani

Randamentul obligațiunilor franceze pe zece ani a urcat luni cu până la 16 puncte de bază, la 4,94%, apropiind costul finanțării de cel mai ridicat nivel din ultimii 24 de ani, potrivit the Guardian. Diferența față de obligațiunile germane cu aceeași scadență, un indicator al riscului atribuit datoriei franceze, se apropia de maximul ultimilor 14 ani.

Presiunea s-a văzut și la alte scadențe. Randamentul titlurilor pe doi ani a crescut cu nouă puncte de bază, la 3,64%, iar cel al obligațiunilor pe 30 de ani a avansat cu zece puncte de bază, la 5,46%. Randamentele cresc atunci când prețurile obligațiunilor scad.

În 2025, datoria publică a Franței reprezenta 115,6% din produsul intern brut, iar deficitul bugetar era de 5,1%. Pentru comparație, Regatul Unit avea o datorie de 94,3% din produsul intern brut și un deficit de 4,3%.

Guvernul francez pregătește bugetul pentru 2027, cu reduceri ale cheltuielilor pentru pensii și ale finanțării departamentelor guvernamentale, exceptând apărarea. Investitorii se tem că presiunea politică poate împiedica aceste reduceri, în timp ce dobânzile mai mari sporesc cheltuielile statului cu datoria.

Analiștii băncii de investiții Goldman Sachs au comparat situația cu perioada crizei datoriilor din zona euro: „Riscurile unei escaladări dezordonate pe piețe și ale propagării efectelor în economia reală par semnificativ mai mici. Dar provocările fiscale fundamentale ale unor țări – în special ale Franței – par acum mai dificile decât în 2011–2015.”

Despre riscul suveran, adică riscul asociat datoriei unui stat, aceiași analiști au adăugat: „Problema modului de gestionare a riscului suveran fundamental rămâne nerezolvată în zona euro și necesită o consolidare fiscală credibilă.” Consolidarea fiscală presupune măsuri de reducere a deficitului bugetar.

Jim Reid, de la Deutsche Bank, a apreciat că protestele: „nu vor face ca investitorii internaționali să se simtă pe deplin confortabil cumpărând obligațiuni guvernamentale franceze”.

Referindu-se la calendarul politic francez, Reid a spus: „Cu Franța confruntată deja cu un context fiscal dificil și cu apropierea alegerilor din 2027, evenimentele din weekend adaugă încă un nivel de risc politic pentru piețe.”

Neil Wilson, strateg de investiții la Saxo UK, a explicat dificultatea aprobării reducerilor bugetare: „Arată cât de dificil va fi pentru un guvern să impună limitarea cheltuielilor necesară pentru reducerea deficitului.”

Daniela Hathorn, analist senior de piață la Capital.com, a avertizat că dobânzile mai mari sporesc cheltuielile Franței cu datoria și reduc posibilitatea guvernului de a ajusta bugetul, într-o economie cu o creștere deja slabă. Despre celelalte state expuse, Hathorn a precizat: „Spania se confruntă cu propriile constrângeri politice privind bugetele și reformele fiscale, deși creșterea economică mai puternică oferă o anumită protecție, în timp ce datoria substanțială a Italiei o face deosebit de sensibilă la perioade prelungite de randamente ridicate.”

Euro pierde teren, iar cotațiile surprind momente diferite ale zilei

Raportul euro/dolar coborâse sub 1,120 în timpul nopții, înainte de o ușoară revenire luni dimineață. Ulterior, moneda europeană se tranzacționa la 1,1230 dolari, cu o depreciere de 0,12%.

Într-un alt moment al ședinței, scăderea față de dolar ajunsese la 0,4%, până la 1,1197 dolari. Față de lira sterlină, euro atinsese luni dimineață cel mai scăzut nivel din ultimele 17 luni, când o liră urcase la 1,188 euro.

Francesco Pesole, strateg valutar la ING Group, a apreciat că prelungirea protestelor va continua să afecteze acțiunile companiilor franceze și să limiteze revenirea euro față de dolar. În evaluarea sa, euro era subevaluat cu 1,3%-1,5%, iar diferența dintre randamentele obligațiunilor franceze și germane pe zece ani se situa în jurul a 140 de puncte de bază.

Și scăderile bursiere au diferit între relatările din cursul zilei. În relatarea despre obligațiunile franceze, pierderea CAC 40 era de 1,4%, față de 1,1% pentru indicele paneuropean Stoxx 600. Société Générale și BNP Paribas pierdeau peste 3%, indicele italian cobora cu 1,6%, iar cel spaniol cu 1,9%. Aceste valori diferă de instantaneul de la ora locală 16:00.

The Business Times consemna pentru Stoxx 600 o scădere de 0,79%, la 639,63 puncte, la ora 09:13 GMT. Indicele câștigase peste 2% în săptămâna precedentă, cea mai bună evoluție săptămânală de la sfârșitul lunii iunie. Tot în acea relatare, CAC 40 pierdea 1,38%, cele trei mari bănci franceze scădeau între 2,2% și 2,6%, iar indicele spaniol cobora cu 1,34%, alte valori decât cele din actualizarea de după-amiază.

Scăderile se extindeau și la comerț: Carrefour pierdea 1,9%, iar operatorul de centre comerciale Unibail-Rodamco-Westfield, 2%. În schimb, producătorul norvegian de somon Mowi urca cu 3,8%, după volume record ale recoltării în trimestrul al treilea.

Kiran Ganesh, strateg pentru mai multe clase de active la UBS Global Wealth Management, a descris efectul imediat asupra piețelor: „Există în mod clar un risc politic, iar acesta va însemna volatilitate pe termen scurt.”

Despre perspectivele dincolo de reacția imediată, Ganesh a adăugat: „Există o serie de factori dincolo de proteste, care sunt probabil mai importanți pentru perspectiva pe termen mediu și lung.”

Protestele au pornit de la școli și costul vieții

Zeci de mii de persoane au manifestat în Franța. Mișcarea a pornit de la condițiile din școli și s-a extins la nemulțumirile privind costul vieții. Participanții la marșurile pașnice au cerut mai mulți profesori și repararea școlilor degradate.

Majoritatea manifestanților au protestat pașnic, dar unele grupuri s-au confruntat cu poliția la Paris, Bordeaux, Nisa și Marsilia. Violențele din weekend au dus la mii de arestări, incendierea unor clădiri publice și jefuirea a sute de magazine.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a condamnat violențele într-un discurs televizat duminică seară, 18 octombrie. Tulburările au amplificat incertitudinea politică înaintea alegerilor prezidențiale din 2027.

În Spania, partidele de stânga radicală au prezentat sâmbătă liste separate pentru alegerile anticipate, reducând șansele premierului socialist Pedro Sánchez de a rămâne la conducerea unei coaliții de stânga.

Investitorii așteaptă datele economice și rezultatele companiilor

Piețele europene veneau după o săptămână în care rezistaseră mai bine decât cele americane vânzărilor de acțiuni ale companiilor legate de inteligența artificială. Aceste vânzări fuseseră alimentate de îngrijorările privind datoriile în creștere pentru finanțarea infrastructurii.

Investitorii urmăreau rezultatele Meta Platforms și ale producătorilor americani de cipuri pentru indicii despre cererea de inteligență artificială și cheltuielile din domeniu. În Europa, SAP, Barclays și Nokia urmau să publice rezultate financiare mai târziu în aceeași săptămână.

Marți era programată publicarea indicatorului german privind încrederea în economie.