Sari la conținut

Patru cifre explică presiunea costului vieții care alimentează protestele din Franța

Sute de mii de persoane au manifestat în Franța sâmbătă, 17 octombrie 2026, într-o mișcare pornită de la condițiile din școli și extinsă la nemulțumirile privind costul vieții. Majoritatea participanților au protestat pașnic, însă între poliție și unele grupuri au izbucnit confruntări, iar polițiștii au folosit gaze lacrimogene.

Lectură: 3 min
Pompă de combustibil
Pompă de combustibil - Imagine ilustrativă - News24

În 2025, 41,1% dintre persoanele din Franța trăiau în gospodării care întâmpinau cel puțin unele dificultăți în acoperirea cheltuielilor curente. Cifra provine din datele Eurostat, agenția de statistică a Uniunii Europene, reunite de Business Insider alături de indicatorii privind cheltuielile neprevăzute, sărăcia și scumpirea energiei.

Cheltuielile curente și cele neprevăzute pun probleme diferite

Dificultățile de a acoperi cheltuielile obișnuite aveau intensități diferite. Distribuția raportată pentru anul trecut era:

  • 19,4% dintre persoane locuiau în gospodării care declarau unele dificultăți;
  • 13,7% locuiau în gospodării care declarau dificultăți;
  • 8% locuiau în gospodării care declarau dificultăți mari.

Un alt indicator măsoară posibilitatea de a suporta o cheltuială neașteptată. Tot în 2025, 28,8% dintre persoanele din Franța trăiau în gospodării care nu puteau plăti o asemenea cheltuială fără să se împrumute sau să solicite ajutor financiar. Nivelul era apropiat de media Uniunii Europene, de aproximativ 29%, conform Eurostat.

Energia s-a scumpit pe termen lung, iar carburanții au avut un nou salt în 2026

Prețurile energiei au crescut cu peste 60% între 2015 și prima jumătate a anului 2026, potrivit INSEE. În același interval, electricitatea s-a scumpit cu 43%.

Pentru carburanți, comparația cu 2015 arăta prețuri cu 31% mai mari la sfârșitul anului 2025. A urmat o nouă creștere: în aprilie 2026, aceștia erau cu 30% mai scumpi decât la finalul anului precedent, conform raportului INSEE.

Războiul din Iran a dus la scumpirea carburanților. Costurile alimentării au provocat proteste în septembrie, iar participanți la acele mobilizări s-au alăturat ulterior elevilor și sindicaliștilor.

Sărăcia din 2024 a ajuns la cel mai ridicat nivel al seriei statistice

Rata sărăciei monetare a fost de 15,4% în 2024, maximul înregistrat de la începutul evidențelor anuale, în 1996. Aproximativ 9,8 milioane de persoane din Franța metropolitană trăiau sub pragul sărăciei, arată datele INSEE publicate în iulie.

Acesta este cel mai recent an pentru care există rezultatele respective. Calculul necesită reunirea și analiza evidențelor fiscale și a celor privind prestațiile sociale.

INSEE consideră sărăcie monetară un nivel de trai sub 60% din mediana națională, cu ajustări în funcție de numărul membrilor gospodăriei. Mediana este valoarea care împarte populația în două jumătăți egale. Pentru o persoană care locuia singură, pragul din 2024 era de 1.337 de euro pe lună.

Mobilizarea a atras grupuri cu revendicări diferite

Elevii reclamă lipsa profesorilor și degradarea clădirilor școlare, în timp ce lucrătorii cer salarii și pensii mai mari, iar sindicatele solicită prețuri mai mici și protejarea serviciilor publice. La demonstrații au participat și susținători ai unei mișcări apărute în 2018 pe fondul nemulțumirilor față de taxele pe carburanți și al percepției privind nedreptatea socială.

Pentru mobilizarea din 17 octombrie, ministrul francez de interne, Laurent Nuñez, a estimat aproximativ 550.000 de participanți și circa 400 de arestări, potrivit Reuters, citat de shyoktimes. Estimarea sindicatului CGT privind participarea era diferită, de aproximativ 800.000 de persoane.

Associated Press a relatat despre incendii, jafuri și distrugeri, inclusiv la biroul de turism din Lyon și la primăriile din Limoges și Marseille. În Paris, unele grupuri au aruncat artificii și alte obiecte spre polițiști, care au intervenit și cu tunuri cu apă.

Premierul Sébastien Lecornu a afirmat că guvernul nu va fi intimidat de violențe. Președintele Emmanuel Macron a cerut respectarea persoanelor și bunurilor, recunoscând dreptul constituțional de a manifesta.

Distribuie

Pe news24.ro, Stefania Nistor scrie la rubricile Actual, Externe și Politică. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră