Un val de căldură extremă care a lovit sudul și vestul Europei la sfârșitul lunii iunie a lăsat în urmă mii de morți și un dezastru ecologic uriaș. Temperaturile record au declanșat incendii de o violență fără precedent, au blocat infrastructura feroviară și au forțat închiderea unor reactoare nucleare. Oamenii de știință avertizează clar că aceste fenomene extreme ar fi fost „aproape imposibile” în absența schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.
Victimele temperaturilor extreme
Datele publicate de rețeaua EuroMOMO, sprijinită de Organizația Mondială a Sănătății și Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, arată o realitate cruntă. Peste 9.000 dintre persoanele decedate aveau vârsta de peste 65 de ani.
„Un asemenea nivel al mortalității în această perioadă a anului este extrem de neobișnuit. Este o cifră foarte mare, greu de explicat prin altceva în afară de valul de căldură extremă”, a declarat dr. Lasse Vestergaard, coordonatorul EuroMOMO.
Cifrele vorbesc de la sine.
În Spania, tragedia a lovit direct pe șosele. Un incendiu de vegetație cu evoluție rapidă izbucnit lângă Almeria a ucis cel puțin 12 persoane și a rănit grav alte patru. Aproape 20 de oameni sunt încă dați dispăruți. Oficialii spanioli au precizat că unele victime au fost surprinse de flăcări chiar în mașini, în timp ce încercau să fugă pe drumuri secundare.
Reactoare nucleare oprite și trenuri blocate
Sistemul European de Informații privind Incendiile de Pădure (EFFIS) raportează că numărul incendiilor mari, de peste 30 de hectare, a ajuns la 314 în Uniunea Europeană de la începutul anului. E aproape dublu față de cele 158 înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut. Flăcările au mistuit deja peste 160.000 de hectare, depășind cu mult media istorică de 100.000 de hectare.
Pe baza datelor furnizate de Adevarul, aflăm că incendiile recente din Peninsula Iberică au generat o energie comparabilă cu cea a unui reactor nuclear de 1.000 MW, arzând extrem de violent chiar și pe parcursul nopții.
Și ne putem întreba justificat: ce înseamnă asta concret pentru facturile noastre? Când compania franceză de utilități EDF este nevoită să reducă temporar producția sau să oprească reactoarele de pe fluviile Sena și Garonne pentru că apa a atins 28 de grade Celsius, producția europeană de curent scade. Efectul se propagă rapid pe bursele de energie, iar românii ajung să plătească prețuri mai mari la electricitate din cauza lipsei de ofertă din rețeaua interconectată a Europei.
Iar haosul nu s-a oprit la energie. În Franța, un incendiu masiv izbucnit în pădurea Fontainebleau a dus la închiderea parțială a principalei autostrăzi nord-sud. Trenurile de mare viteză TGV care circulau spre sudul țării au înregistrat întârzieri de până la șase ore, iar autoritățile au trimis, pentru prima dată, avioane de stingere din sud tocmai în regiunea Parisului.
Prețuri mai mari la alimente și boli tropicale
Seceta lovește dur și în farfuria consumatorului. Asociația comercială Coceral a redus prognoza privind producția de porumb a Uniunii Europene și a Marii Britanii de la 57,2 milioane de tone la doar 52,7 milioane de tone. În Franța, recolta de porumb este estimată la cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii.
Până la urmă, căldura aduce și probleme sanitare la care puțini se așteptau. Un studiu recent (realizat în Italia) arată că riscul apariției unor epidemii de febră dengue în Europa a crescut cu 56% în ultimul deceniu. Boli asociate în mod tradițional cu zonele tropicale migrează acum spre regiunile temperate din cauza insectelor purtătoare.
Numai că lucrurile nu se opresc aici. Organizația Meteorologică Mondială avertizează cu privire la o probabilitate crescută de dezvoltare a fenomenului climatic El Niño, care riscă să intensifice și mai mult episoadele de vreme extremă în lunile următoare. Ca răspuns, grupuri de cercetători din SUA analizează acum tehnologii experimentale de geoinginerie, bazate pe pulverizarea de particule de sare marină deasupra oceanelor pentru a reflecta radiația solară.
