Schimbare la vârful Ministerului Sănătății, dar instabilitatea politică aruncă totul în aer. Cseke Atilla a preluat interimatul, însă PSD și AUR au anunțat deja depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, punând sub semnul întrebării orice măsură pe termen lung. Iar pacienții, prinși la mijloc, denunță impredictibilitatea și lipsa de continuitate la un minister cheie, care a avut peste 30 de șefi de la Revoluție încoace.
Prioritățile ministrului interimar
În prima sa zi de mandat, Cseke Atilla a stabilit trei direcții prioritare. Prima vizează investițiile, în special cele finanțate prin PNRR. „Fiecare proiect va fi analizat împreună cu specialiștii din minister, astfel încât să fie făcuți pași importanți și fondurile europene să rămână în țară”, a declarat ministrul interimar. Acesta a mai anunțat analizarea și accelerarea actelor normative blocate pe circuitul de avizare, dar și o reformă a salarizării personalului medical.
E drept că ideea nu e nouă, dar Cseke insistă pe criteriile de performanță. „Ideea este simplă și corectă – cei care muncesc mai mult, care salvează vieți, care operează mai mult și obțin rezultate, trebuie să fie plătiți mai bine. Dacă perioada de interimat va permite, acest demers va fi susținut”, a promis el.
Nu e prima dată când Cseke Atilla conduce acest minister, având deja două mandate anterioare (unul plin între 2009-2011 și un interimat în 2021).
Proiecte rămase în aer
Deși măsurile propuse par o continuare a mandatului lui Alexandru Rogobete, asociațiile de pacienți se tem că totul va rămâne la stadiul de intenție. Motivul? Instabilitatea politică, amplificată de demisia lui Rogobete după retragerea PSD de la guvernare și de moțiunea de cenzură care ar putea scurta dramatic mandatul actualului interimar.
Rozalina Lăpădatu, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, descrie un tablou sumbru. „Problema majoră este că nu avem o continuitate și o politică care să permită reformarea, dezvoltarea de strategii de sănătate, care chiar să fie în folosul pacientului, a sistemului și – bineînețeles – a personalului medical. Domnul Rogobete inițiase niște proiecte de reformă, au rămas toate în aer. Ca să nu mai zic de negocierea cu Pfizer. Dacă e să ne doară ceva foarte tare la buzunar, este negocierea cu firma Pfizer. Deci dintr-odată toate au rămas de izbeliște și nu știm cine va veni, când va veni și dacă va dori să continue pe aceeași linie sau pe o alta”, spune aceasta.
Indiferent cine va fi ministru, Lăpădatu consideră că două direcții sunt vitale: „Cred că important este să se continue investițiile din PNRR și să se rezolve problema gărzilor personalului medical, în special a rezidenților.”
Riscuri multiple pentru pacienți
Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), adaugă pe lista priorităților și proiectele de digitalizare. „Proiectele de digitalizare, precum interoperabilitatea datelor medicale și simplificarea accesului pacienților la servicii, sunt esențiale pentru eficientizarea sistemului și reducerea birocrației”, subliniază el.
Dar ce se întâmplă când totul este pus sub semnul întrebării de la o zi la alta?
Gănescu avertizează asupra efectelor directe ale „turbulențelor politice”. „Schimbările administrative care pot urma riscă să genereze întârzieri în procesul decizional și în implementarea măsurilor necesare funcționării eficiente a sistemului sanitar. Aceste probleme se suprapun peste o finanțare deja limitată, ceea ce poate conduce atât la amânarea reformelor importante din domeniul sănătății, cât și la riscul pierderii unor finanțări europene destinate dezvoltării și modernizării infrastructurii medicale”.
Mai mult, riscurile se extind dincolo de birourile ministerului, afectând direct pacienții. „În această perioadă marcată de instabilitate economică și energetică, pot apărea multiple riscuri pentru sistemul de sănătate și pentru pacienți. Printre principalele provocări se numără dificultățile privind accesul la anumite medicamente, precum și posibilitatea apariției unor situații critice în lanțurile de aprovizionare cu produse medicale esențiale”, completează președintele COPAC.
„Cea mai importantă politică este sănătatea”
Marinela Debu, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice (APAH-RO), își exprimă și ea temerile, dar speră ca dialogul să nu fie întrerupt. „Suntem conștienți că este o perioadă foarte complicată pentru noi și întotdeauna ne-am temut de schimbări. În plus, ceea ce ne dorim de la domnul ministru interimar este să asigure o colaborare bună cu asociațiile de pacienți, să ne asculte vocea, așa cum s-a întâmplat și cu domnul Rogobete.”
Mesajul ei este, de fapt, un apel la responsabilitate. „Noi nu trebui să fim afectați de aceste schimbări politice. Pentru noi, cea mai importantă politică este sănătatea. Pe noi ne interesează să avem acces la servicii de calitate, să ni se respecte drepturile ca pacienți, să nu ne trezim că trebui să căutăm unde să facem analize și de unde să ne luăm medicamentele necesare.”
Ideea este întărită și de Radu Gănescu, care cere o soluție pe termen lung: „Sănătatea are nevoie de un pact transpolitic, bazat pe stabilitate, dialog și decizii responsabile. Pacienții trebuie să beneficieze de continuitate și de acces la servicii medicale și tratamente, indiferent de contextul politic sau de schimbările administrative”.
Moțiunea de cenzură inițiată de PSD împreună cu AUR a fost deja depusă. Birourile permanente reunite ale Parlamentului au stabilit că dezbaterea și votul vor avea loc marți, pe 5 mai, începând cu ora 11:00.
