CIA si FBI refuza planul lui Donald Trump. Agentiile blocheaza centralizarea datelor secrete

Criticii proiectului avertizează că o astfel de bază de date ar putea crea riscuri de securitate dacă nu este protejată corespunzător.

Miza proiectului si presiunea de la Casa Alba

Concret, administrația Trump dorește ca principalele agenții de informații din Statele Unite să transmită către Biroul Directorului Comunității Naționale de Informații (ODNI) informații centralizate privind anumite operațiuni și persoane aflate în atenția serviciilor americane. Instituția a fost creată după atentatele din 11 septembrie 2001 tocmai pentru a îmbunătăți coordonarea dintre agențiile de informații.

Iar obiectivul declarat pare logic la prima vedere. Susținătorii inițiativei compară sistemul propus cu bazele de date utilizate pentru monitorizarea suspecților de terorism, argumentând că acesta ar permite actualizarea în timp real a informațiilor și o coordonare mai eficientă între agențiile federale.

Scopul proiectului este de a facilita schimbul de informații între instituții, de a evita suprapunerea operațiunilor și de a îmbunătăți monitorizarea amenințărilor externe.

Riscul urias pentru spioni si informatori

Ce înseamnă asta concret pentru securitatea națională? Până la urmă, vorbim despre identități protejate și operațiuni în derulare. Într-o analiză publicată recent de Adevarul, aflăm că la nivel înalt, conducerea unor agenții, inclusiv a CIA și FBI, nu ar fi transmis până în prezent toate informațiile solicitate, invocând preocupări legate de modul în care baza de date ar urma să fie administrată și protejată.

Motivele sunt cât se poate de clare.

În cazul FBI, datele vizate ar putea include persoane aflate în investigații de contrainformații sau în anchete penale aflate în desfășurare. Pentru CIA, informațiile ar putea privi persoane considerate potențiali colaboratori ai agenției în operațiuni externe.

Foști și actuali oficiali din domeniul informațiilor, citați de publicația americană The New York Times, avertizează că reunirea unor astfel de informații extrem de sensibile într-o singură bază de date ar putea amplifica consecințele unei eventuale breșe de securitate. Ei subliniază că identitatea persoanelor implicate în operațiuni de informații este, în mod normal, cunoscută doar de un număr foarte restrâns de angajați ai fiecărei agenții.

O conducere interimara si un impas total

Inițiativa a fost promovată în ultimele luni de ODNI. Proiectul a fost lansat în perioada în care instituția era condusă de Tulsi Gabbard și este continuată de actualul director interimar, Bill Pulte. Numirea lui Pulte a generat, la rândul său, dezbateri aprinse la Washington.

Acesta nu are experiență anterioară în domeniul securității naționale și a fost desemnat în funcție fără procedura obișnuită de confirmare în Senatul SUA.

Dar tensiunile din serviciile secrete americane nu rămân doar o problemă internă. Când apar posibile vulnerabilități la Washington, aliații din Europa (inclusiv România) privesc cu atenție, mai ales acum, când ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a anunțat că summitul de la Ankara din 7 si 8 iulie va reprezenta primul test al angajamentelor asumate de statele membre privind majorarea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB.

Conform surselor citate, unii oficiali sperau că schimbarea conducerii ODNI va conduce la abandonarea proiectului, însă până în prezent nu există indicii că acesta va fi retras.

Discuțiile privind amploarea informațiilor care ar trebui puse la dispoziția ODNI continuă în interiorul administrației americane, fără ca autoritățile să fi anunțat o decizie finală. Până în prezent, administrația Trump nu a făcut publice detalii privind modul în care o eventuală bază de date comună ar urma să fie protejată sau cine ar avea acces la informațiile pe care aceasta le-ar conține.