Cole Tomas Allen, un tutore de liceu în vârstă de 31 de ani din California, a fost pus sub acuzare pentru tentativă de asasinat asupra președintelui Donald Trump. Incidentul a avut loc sâmbătă seara, în timpul dineului anual al Asociației Corespondenților de la Casa Albă. Numai ca profilul atacatorului, departe de a fi cel al unui extremist clasic, ridică semne de întrebare majore în rândul experților.
Un profil atipic pentru un asasin
Allen, cu pregătire în inginerie mecanică și informatică, a fost oprit de forțele de ordine federale înainte de a se putea apropia de țintele sale. Potrivit unui oficial de la Casa Albă, sora lui Allen ar fi informat Secret Service că fratele ei era cunoscut pentru declarații „radicale”.
Și totuși, lucrurile stau puțin diferit. Experții care monitorizează extremismul online sunt de-a dreptul nedumeriți. Jared Holt, cercetător senior la Open Measures, o companie care urmărește amenințările online, afirmă că activitatea sa virtuală nu indică deloc un radicalism. „Te uiti la profilurile de social media care i-au fost atribuite acestui suspect si nu sunt deloc atat de radicale”, a explicat Holt. „De multe ori sunt destul de centriste, mai degraba de stanga moderata, daca e sa le incadram cumva.”
Pana la urma, ce l-a impins la un asemenea gest?
Emailul trimis familiei înainte de atac
Un element cheie în anchetă este un email pe care Allen l-a trimis membrilor familiei sale cu câteva momente înainte de a acționa. Mesajul, obținut de FBI, detaliază o serie de nemulțumiri față de administrația Trump și politicile sale. Scrisoarea face referire la o gamă largă de probleme, de la detențiile imigranților și atacurile SUA asupra unor presupuse nave de droguri în Caraibe, până la bombardarea unei școli de fete din Iran și scandalul Epstein.
„Nu sunt persoana violata intr-un lagar de detentie. Nu sunt pescarul executat fara proces. Nu sunt un scolar aruncat in aer sau un copil infometat sau o adolescenta abuzata de numerosii infractori din aceasta administratie”, scria Allen în email.
Într-o referire aparentă la Trump, scrisoarea se încheie tranșant: „Nu mai sunt dispus sa permit unui pedofil, violator si tradator sa-mi manjeasca mainile cu crimele lui.”
Nihilism și disperare, nu extremism clasic
Cynthia Miller-Idriss, director fondator al laboratorului de cercetare a extremismului PERIL de la American University, consideră că acest caz reflectă un fenomen îngrijorător. „Asta este o parte din ceea ce este tulburator, cand incepi sa vezi oameni care par a fi membri normali, respectuosi ai legii, simtind ca violenta este solutia”, spune ea.
Miller-Idriss crede că în spatele gestului stă mai degrabă o formă de deznădejde. „Cred ca aici se reflecta un pic de nihilism”, adaugă ea. „Aceasta idee ca nu mai exista nicio solutie, ca violenta este raspunsul, ca nimic altceva nu va schimba lucrurile, nimic altceva nu va fi eficient.”
Spre deosebire de extremiștii de dreapta, scrierile lui Allen nu par menite să incite pe alții la acțiune sau să răspândească o ideologie. Tonul este unul al „defetismului”, o caracteristică rar întâlnită. „Nu cred ca vezi de obicei defetismul la extrema dreapta, [care este] mai mult o mobilizare a martiriului, a dorintei de atentie, de a lansa o miscare, de a fi un initiator, genul acesta de lucruri”, explică Miller-Idriss. „Acesta este un limbaj si o retorica mult mai lipsite de speranta.”
Un semnal de alarmă
Jared Holt subliniază o altă diferență majoră: Allen nu pare să fi fost captivul teoriilor conspiraționiste, un element des întâlnit la autorii actelor de violență politică. „Daca te-ai ciocni intamplator de unul dintre acesti oameni pe strada, ai putea avea senzatia ca ceva este putin in neregula”, spune Holt. „Pe cand aici – uitandu-ma, stiti, la acest profil de BlueSky care i-a fost atribuit suspectului si la acest document – nu am aceeasi impresie.”
Iar acest ton sumbru, de resemnare, este poate cel mai îngrijorător aspect. El semnalează o tendință periculoasă: unii oameni ajung să creadă că pârghiile democrației nu mai funcționează. „Acesta este un punct sumbru la care poate ajunge un individ”, concluzionează Holt. „Dar cred, si, ca faptul ca oamenii ajung acum in acest punct ar trebui sa fie un motiv de reflectie pentru cei care lucreaza in politica sau in advocacy, sau oriunde ar fi, ca [in fata] numeroaselor probleme cu care ne confruntam astazi, exista un subset al populatiei americane care isi pierde speranta si careia ii este greu sa-si imagineze o cale de iesire.”
