Comisar european – Alimentația poate deveni armă de război. Nu câștigi un război cu stomacul gol”

Oficialul european a subliniat că folosirea hranei ca instrument de presiune este o componentă a războiului hibrid și poate afecta direct securitatea întregului bloc comunitar, conform informațiilor transmise de AFP și Agerpres, citate de Digi24. „Nu putem construi un continent cu stomacul gol, nici să câştigăm un război cu stomacul gol”, a declarat Christophe Hansen în cadrul evenimentului din Germania.

Rusia folosește cerealele „ca un al doilea petrol”

Comisarul european a arătat direct spre strategia Moscovei de a folosi resursele agricole ca pârghie de influență pe scena internațională. El a explicat că dependența de importurile alimentare din Rusia reprezintă un risc major pentru orice stat.

„Rusia consideră cerealele ca un al doilea petrol. Şi nu sunt eu cel care spune asta. Sunt ei cei care o spun şi se folosesc masiv de asta. Cred, deci, că trebuie să lucrăm asupra dependenţelor noastre, pentru că dependenţele sunt vulnerabilităţi”, a subliniat Hansen. În contextul unei discuții despre rezistența în fața acestui tip de amenințare, el a reamintit că, dacă o țară depinde de importuri de la Moscova, „asta este periculos”.

Dependența de fertilizatori, un precedent îngrijorător

Christophe Hansen și-a exprimat îngrijorarea față de o vulnerabilitate deja existentă a Uniunii Europene. El a amintit că blocul comunitar a fost puternic dependent de importurile de fertilizatori provenite din Rusia și Belarus.

Această situație a plasat UE „într-o situaţie foarte periculoasă”, a precizat comisarul. El a tras un semnal de alarmă pentru a evita repetarea scenariului și în sectorul producției de hrană. „Nu vreau să ne îndreptăm spre aceleaşi dependenţe în materie de producţie alimentară”, a adăugat oficialul.

„Jumătate din câmpul de luptă” a fost neglijat

În viziunea comisarului pentru agricultură, securitatea alimentară este o componentă esențială a securității generale, care a fost adesea trecută cu vederea. El a cerut o abordare mai complexă a apărării, care să includă și acest domeniu strategic.

„Trebuie să examinăm impactul mondial al utilizării produselor alimentare ca armă de război”, a pledat Hansen. El a concluzionat: „Trebuie să recunoaştem că asta face parte dintr-un război hibrid pe care l-am neglijat adesea pentru că era mai practic, dar, în aceste vremuri critice, trebuie să trecem la nivelul superior. Dacă se vorbeşte de securitate fără a se vorbi de alimentaţie, nu se acoperă decât jumătate din câmpul de luptă”.