Comisia Europeană va impune verificarea vârstei în mediul online

„Platformele vor fi trase la răspundere”

Discursul oficial a fost cât se poate de tranșant și s-a axat pe protejarea copiilor în spațiul virtual, un obiectiv pe care executivul european și l-a asumat ferm. Iar mesajul Ursulei von der Leyen nu lasă loc de interpretări: „gata cu scuzele și platformele online care nu ne protejează copiii urmează să fie trase la răspundere”.

Această abordare nu este o simplă declarație politică. Ea vine în continuarea unei investigații pornite de Comisie pe 26 martie 2026, care a vizat site-urile cu conținut pentru adulți. Concluzia preliminară? Simplul fapt că un utilizator declară că are peste 18 ani nu reprezintă o măsură eficientă pentru a bloca accesul minorilor la conținut dăunător. Ceea ce știam cu toții, pe bune, a căpătat acum și greutate juridică.

Un nou standard pentru tot internetul

Soluția tehnică propusă de Comisie este de așteptat să devină standardul de facto în materie de conformitate. E drept că utilizarea aplicației oficiale nu va fi obligatorie, dar orice altă soluție tehnică va trebui să ofere un nivel similar de siguranță. Altfel, mecanismele considerate inadecvate vor atrage sancțiuni.

Și nu vorbim aici doar de marile rețele sociale sau de site-uri cu conținut pornografic. Stai puțin, cum vine asta? Păi, același standard de verificare a vârstei ar putea deveni obligatoriu și pentru alte servicii. De exemplu, la plasarea unei comenzi online de băuturi alcoolice, la achiziționarea unor jocuri video sau, pur și simplu, pentru a oferi un consimțământ valabil conform legislației privind protecția datelor (GDPR). Practic, orice firmă care vinde online produse sau servicii restricționate pe criteriu de vârstă va fi afectată.

Întrebări, vulnerabilități și precedente legale

Dacă autoritățile europene și naționale merg pe această linie, modul în care folosim internetul se va schimba fundamental. Numai că apar și dificultăți. O problemă ar fi stabilirea concretă a ceea ce înseamnă „conținut dăunător minorilor”, mai ales că reglementările naționale diferă.

Pe deasupra, mai multe analize au scos deja la iveală vulnerabilități ale sistemului tehnic dezvoltat de Comisie. Dincolo de detaliile tehnice, care pot fi corectate, rămân câteva chestiuni de principiu. Pe de o parte, statul și UE au obligația de a sprijini părinții, nu de a interveni excesiv. Pe de altă parte, există riscul ca multe site-uri să devină excesiv de prudente și să impună verificarea vârstei chiar și acolo unde nu e cazul, doar pentru a evita amenzile.

Un caz similar este cel din Statele Unite, *Free Speech Coalition, Inc et. al. v. Paxton* (27 iunie 2025), unde Curtea Supremă a validat o lege din Texas care impunea verificarea identității pentru accesarea site-urilor pornografice. În România, un precedent ar putea fi Decizia CCR nr. 498/2018, prin care Curtea a subliniat că „nu poate fi admisă din punct de vedere constituțional condiționarea serviciilor medicale de oferirea consimțământului pentru prelucrarea datelor prin intermediul dosarului electronic de sănătate”. Totuși, o reglementare limitată, cu garanții de confidențialitate, nu ar încălca automat dreptul la viață privată.

Incertitudine pentru mediul de afaceri

În acest moment, companiile care vând produse sau servicii interzise minorilor se află într-o poziție de ușoară incertitudine. Mesajul Comisiei Europene este însă clar: simpla mențiune a vârstei minime în termeni și condiții nu mai este de ajuns. Este de așteptat ca standardul impus prin Regulamentul privind serviciile digitale (Digital Services Act) să fie extins treptat și către alte domenii.