Statele membre ale Uniunii Europene au ajuns miercuri, 25 iunie, la un acord privind direcționarea investițiilor ecologice. Marile companii din domeniul petrolului și gazelor vor putea atrage în continuare fonduri private destinate sustenabilității, chiar dacă dezvoltă noi proiecte bazate pe combustibili fosili.
Condițiile impuse giganților din energie
Comisia Europeană dorea inițial să delimiteze mult mai clar fondurile verzi de cele de tranziție și să direcționeze banii exclusiv către companiile aflate într-un proces real de decarbonizare. Numai că statele membre au propus o relaxare semnificativă a acestui plan.
Astfel, conform unui document detaliat și relatat recent de Adevarul, corporațiile rămân eligibile pentru finanțare verde dacă investesc cel puțin 20% din cheltuielile de capital în proiecte ecologice. Vorbim aici despre turbine eoliene, energie solară, hidrogen sau tehnologii de captare și stocare a carbonului.
Cum ne afectează asta pe noi? Dincolo de negocierile de la Bruxelles, deciziile privind finanțarea giganților energetici dictează ritmul tranziției verzi pe continent, un proces care influențează direct prețul pe care românii îl plătesc la pompa de benzină sau pe factura de curent electric în anii următori.
Acuzații de greenwashing din partea societății civile
Organizațiile de mediu au reacționat imediat la această schimbare de direcție. Experții avertizează că modificările cerute de Consiliul UE riscă să favorizeze fenomenul de „greenwashing”, adică prezentarea înșelătoare a unor activități poluante ca fiind ecologice.
„Acest lucru deschide clar ușa greenwashing-ului și trădează încrederea investitorilor și a consumatorilor care cred că își investesc banii în activități sustenabile”, a declarat Isabella Ritter, consilier principal pentru politici publice la organizația nonprofit ShareAction.
Poziția este susținută ferm și de Pierre Garrault, consilier pentru politici publice în cadrul Forumului European pentru Investiții Sustenabile. „Putem discuta despre definiția exactă a extinderii exploatării combustibililor fosili. Însă o mare companie petrolieră care continuă să dezvolte noi zăcăminte de petrol nu poate susține în mod credibil că se află în tranziție, chiar dacă o parte din investițiile sale este direcționată către energie regenerabilă”, a explicat acesta.
Presiunea industriei și cifrele de pe masă
Până la urmă, presiunea industriei petroliere și-a spus cuvântul. Reprezentanții sectorului s-au opus măsurii inițiale a Comisiei (aceea de a exclude complet firmele care dezvoltă noi proiecte de petrol și gaze), argumentând că o astfel de abordare le ignoră investițiile în energia cu emisii reduse de carbon. Asociația Eurogas a criticat dur propunerea de excludere, pe care a catalogat-o drept „disproporționată” și „nealiniată la realitate”.
Cifrele vorbesc de la sine.
În 2024, gigantul TotalEnergies a investit peste o treime din cele 17,8 miliarde de dolari cheltuite pentru investiții, mai exact aproape 6 miliarde de dolari, în noi proiecte de petrol și gaze. Iar 27% din buget (4,8 miliarde de dolari) a mers către proiecte de energie cu emisii reduse de carbon. Dacă propunerea statelor membre va fi adoptată în forma actuală, compania ar putea fi inclusă oficial în categoria fondurilor de tranziție.
Dar ce se întâmplă mai departe cu banii investitorilor? Acordul de miercuri a venit chiar în mijlocul unui val de căldură record în Europa, un fenomen intensificat de încălzirea globală. Pentru ca noile reguli să intre în vigoare, Consiliul UE trebuie să obțină acum acordul Parlamentului European și al Comisiei Europene.
