Conexiunile globale amenințate: Cabluri subacvatice tăiate

Internetul mondial, în pericol. Pe 6 septembrie, unul dintre cele mai importante noduri ale infrastructurii digitale globale a fost grav afectat: mai multe cabluri internaționale de fibră optică din Marea Roșie au fost tăiate. Incidentul a perturbat masiv internetul, în special traficul dintre Asia și Europa, iar efectele au fost resimțite imediat de marii furnizori de servicii digitale. Microsoft a confirmat că utilizatorii serviciului cloud Azure au întâmpinat întârzieri și probleme de stabilitate.

Deși autoritățile nu au anunțat oficial cauzele, una dintre ipotezele vehiculate este că rebelii Huthii, activi în zona Yemenului, ar fi vizat infrastructura subacvatică, în contextul atacurilor repetate asupra rutelor maritime comerciale. Chiar dacă nu există dovezi clare, incidentul ridică întrebări esențiale: cât de sigur este internetul mondial și cât de vulnerabilă este infrastructura care îl susține?

Marea Roșie: nod vital pentru internetul global

Puțini utilizatori își dau seama că internetul nu circulă „prin aer”, ci prin cabluri subacvatice uriașe, care leagă continentele. Acestea sunt coloana vertebrală a rețelei globale și transportă peste 95% din traficul internațional de date.

Marea Roșie este unul dintre cele mai strategice puncte de trecere, pentru că face legătura dintre Oceanul Indian și Marea Mediterană prin Canalul Suez. Practic, peste 70% din traficul digital dintre Asia și Europa trece pe aici. Orice perturbare în această zonă se resimte la scară globală.

Așadar, tăierea cablurilor a afectat masiv fluxurile de date dintre marile hub-uri economice și tehnologice ale lumii, punând presiune pe rutele alternative din Africa și Orientul Mijlociu.

Cum funcționează cablurile subacvatice și de ce sunt atât de vulnerabile

Pentru a înțelege impactul, trebuie să știm cum funcționează aceste infrastructuri. Cablurile submarine sunt construite din fibră optică, acoperite de mai multe straturi de protecție împotriva presiunii, coroziunii și șocurilor mecanice. Totuși, ele sunt vulnerabile în fața unor factori externi:

• accidente maritime (ancore de nave, plase de pescuit);
• cutremure submarine și alunecări de teren;
• acte deliberate de sabotaj.

Repararea unui cablu subacvatic nu este simplă. Nave specializate trebuie să localizeze exact secțiunea avariată, să o ridice la suprafață și să o înlocuiască. Acest proces durează săptămâni și presupune costuri uriașe.

De aceea, orice incident în zonele-cheie, cum este Marea Roșie, are consecințe majore pentru internetul mondial, conform cnbc.com.

Microsoft a fost printre primele companii care au confirmat efectele incidentului. Utilizatorii serviciului cloud Azure au raportat întârzieri și întreruperi în conexiunile ce traversează Orientul Mijlociu, Asia și Europa.

Pentru a limita problemele, traficul a fost redirecționat pe rute alternative. Însă acest proces a dus la suprasolicitarea unor segmente de rețea, ceea ce a creat noi dificultăți. Situații similare au fost raportate și de alte companii mari de tehnologie, inclusiv furnizori de servicii de streaming sau platforme de social media.

Chiar dacă utilizatorii obișnuiți nu au resimțit întotdeauna direct problemele, multe firme care depind de conexiuni stabile și rapide au fost afectate. Sectorul financiar, companiile de transport, platformele de comerț online și rețelele de gaming au avut de suferit.

Ipoteza atacului: rolul rebelilor Huthii

O ipoteză vehiculată este că rebelii Huthii din Yemen ar fi responsabili pentru avarierea cablurilor. Gruparea este cunoscută pentru atacurile asupra transportului maritim în regiune, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

Chiar dacă autoritățile nu au confirmat oficial această versiune, posibila implicare a unei organizații armate într-un atac asupra infrastructurii digitale globale ar ridica probleme extrem de serioase privind securitatea internetului.

Dacă astfel de acțiuni devin un precedent, internetul ar putea deveni o armă în conflictele geopolitice, ceea ce ar afecta stabilitatea globală.

Internetul ca infrastructură critică

De-a lungul timpului, discuțiile despre securitate s-au concentrat pe petrol, gaze sau lanțurile de aprovizionare. Însă realitatea ultimului deceniu arată clar că internetul este la fel de vital pentru funcționarea societăților moderne.

De la comunicațiile guvernamentale și tranzacțiile financiare, până la educație, sănătate și divertisment, aproape totul depinde de rețelele digitale. Un atac asupra cablurilor submarine nu mai este doar o problemă tehnică, ci un risc de securitate națională și internațională.

Statele și companiile trebuie să înceapă să trateze aceste cabluri la fel cum tratează infrastructura energetică sau rețelele de transport.

Posibile soluții pentru viitor

Incidentul din Marea Roșie arată cât de fragil este echilibrul digital global. Ce soluții ar putea exista pentru a proteja internetul?

• construirea de rute alternative, prin cabluri suplimentare;
• cooperare internațională pentru monitorizarea și protejarea infrastructurii existente;
• tehnologii emergente, precum sateliții de bandă largă (ex. Starlink), care pot asigura redundanță în caz de avarii;
• consolidarea cadrului legal internațional pentru a interzice atacurile asupra cablurilor submarine.

Chiar dacă niciuna dintre aceste soluții nu este simplă sau ieftină, ele devin indispensabile într-o lume unde digitalul nu mai este un lux, ci o necesitate.

România și legătura cu internetul global

România, ca stat membru al Uniunii Europene, depinde direct de aceste conexiuni internaționale. Performanțele sale remarcabile la viteza internetului fix și mobil nu ar avea sens fără acces stabil la rețeaua globală.

O avarie majoră în Marea Roșie se resimte indirect și la noi, prin creșterea latenței și posibile întreruperi de servicii. În plus, România, ca hub IT regional, are interesul de a susține proiecte europene pentru diversificarea rutelor digitale și protecția infrastructurii strategice.

Internetul și geopolitica: un nou câmp de luptă

Incidentul din Marea Roșie arată că internetul nu este doar un instrument tehnologic, ci și o zonă de confruntare geopolitică. În secolul XXI, cine controlează infrastructura digitală controlează informația, iar cine controlează informația deține putere.

Competiția dintre marile puteri – SUA, China, Uniunea Europeană – nu se mai duce doar pe piețele tradiționale, ci și pe cablurile subacvatice, pe centrele de date și pe sateliții de comunicații.

De aceea, evenimente precum cel din Marea Roșie nu trebuie privite izolat, ci ca parte a unui context mai larg în care internetul devine miza principală a securității și influenței globale.

Tăierea cablurilor subacvatice din Marea Roșie este un semnal de alarmă. Într-o lume tot mai digitalizată, unde internetul stă la baza economiei, securității și vieții sociale, vulnerabilitatea infrastructurii globale nu poate fi ignorată.

Dacă până acum atacurile asupra cablurilor submarine păreau scenarii rare și exotice, realitatea arată că ele pot deveni arme de destabilizare. Soluția nu poate fi decât cooperarea internațională, investiții masive în rute alternative și o recunoaștere clară a faptului că internetul este o infrastructură critică, la fel de importantă ca energia sau transporturile.