Partidul AUR contestă contractarea unui împrumut european de 16,7 miliarde euro pentru achiziții de armament și solicită transparență și dezbateri publice.
Subiectul unui împrumut de 16,7 miliarde euro pe care Guvernul intenționează să îl contracteze prin programul SAFE al Uniunii Europene a stârnit reacții puternice din partea AUR. Senatorul Petrișor Peiu susține că decizia se ia fără informarea cetățenilor și fără dezbatere publică, iar detaliile despre modul în care vor fi folosiți banii sau despre costurile reale nu sunt clare.
De ce este contestat împrumutul SAFE?
AUR atrage atenția că procedurile de contractare au început în aprilie 2025, când Ilie Bolojan era doar președinte interimar al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Grupul de lucru pentru accesarea fondurilor a fost constituit fără consultare publică, iar planurile de investiții în apărare vor fi transmise Consiliului European până la sfârșitul lunii noiembrie 2025.
Nu există informații publice despre ce echipamente militare vor fi cumpărate, dobânda creditului nu a fost comunicată și procesul decizional nu a implicat control parlamentar. „În condițiile lipsei totale de transparență, Guvernul încearcă să blocheze orice dezbatere. Cum putem accepta să ne îndatorăm cu sume atât de mari fără să știm ce primim în schimb?” a declarat Petrișor Peiu.
Senatorul subliniază că, potrivit Legii 182 din 12 aprilie 2002 privind protecția informațiilor clasificate, informațiile despre cheltuirea banilor publici nu pot fi clasificate. Astfel, AUR respinge ideea că împrumutul ar fi contractat în condiții avantajoase. Peiu susține că acest credit se va adăuga la datoria externă a României, care a ajuns deja la limita maximă admisă de tratatele europene, de 60% din Produsul Intern Brut. El atrage atenția că dobânda la acest împrumut, deși necunoscută, ar putea fi una ridicată, având în vedere că alte nouă state membre UE au refuzat să acceseze fonduri prin instrumentul SAFE din cauza costurilor mai mari decât cele de pe piață.
Riscurile financiare pe termen lung
România are deja o datorie externă foarte aproape de pragul maxim permis de Uniunea Europeană. Contractarea unui nou împrumut atât de mare ar putea depăși acest prag și ar putea aduce consecințe economice pe termen lung.
De ce refuză alte state SAFE?
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a explicat că nouă dintre cele douăzeci și șapte de state membre ale Uniunii Europene au ales să nu acceseze acest tip de împrumut, preferând credite mai ieftine disponibile pe piață. Peiu întreabă de ce România, care plătește deja dobânzi ridicate, ar alege o variantă mai costisitoare. Un alt aspect discutat este faptul că o parte din bani ar urma să fie folosiți pentru finanțarea autostrăzilor A7 și A8, proiecte pentru care România a pierdut deja finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență din cauza unor probleme administrative.
Senatorul avertizează că, dacă România va începe să plătească ratele și dobânzile la acest împrumut fără să aibă fonduri suficiente, va fi nevoită să se împrumute din nou, posibil la costuri și mai mari. Planurile de implementare vor fi adoptate abia în 2026, cheltuielile publice nu pot fi clasificate conform legii, iar AUR cere audieri parlamentare urgente pe această temă.
Reacții și perspective privind împrumutul
„Respingem ideea că SAFE este o soluție magică. În realitate, vom plăti dobânzi foarte mari pentru a acoperi greșelile autorităților”, spune senatorul. El avertizează că, odată ce ratele creditului vor deveni scadente, România va fi nevoită să se împrumute din nou doar pentru a plăti dobânzile la creditele vechi. Peiu face o paralelă cu situația actuală: „Exact ca acum, când ne împrumutăm cu dobânzi de 7-8% pentru a plăti pensiile. SAFE nu va schimba acest cerc vicios, ci îl va amplifica.”
Guvernul nu a oferit până acum răspunsuri clare la întrebările ridicate de AUR. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să justifice necesitatea acestui împrumut în fața Parlamentului sau dacă România va ajunge să plătească ani la rând pentru o decizie luată fără consultare publică. AUR anunță că va iniția moțiuni și sesizări la instituțiile de control și va insista pentru organizarea unor dezbateri transparente pe această temă.
Ce urmează pentru împrumutul SAFE?
Până la 30 noiembrie 2025, Guvernul trebuie să finalizeze documentația necesară pentru Consiliul European. AUR va continua demersurile pentru a solicita transparență și va urmări atent evoluția proiectului. „Dacă autostrăzile sunt atât de importante, de ce nu le construim cu bani alocați în mod transparent?” întreabă Peiu. Dezbaterea privind oportunitatea acestui împrumut continuă, iar opinia publică așteaptă clarificări din partea autorităților.
Sursa: financiarul.ro
