Beirutul s-a trezit luni, 2 martie, sub un potop de foc. Zeci de lovituri aeriene israeliene au zguduit capitala Libanului, marcând prima operațiune de o asemenea anvergură de la armistițiul fragil negociat la finalul anului 2024. Bilanțul provizoriu este sumbru: cel puțin 31 de morți și 149 de răniți. Atacurile sunt un răspuns direct la o ofensivă Hezbollah și aruncă în aer echilibrul din regiune, extinzând conflictul dintre Israel și Iran direct pe teritoriul libanez. Această escaladare, care a ucis și un lider politic important al Hezbollah, pune pe jar întregul Orient Mijlociu și are deja consecințe economice globale și un impact direct asupra cetățenilor români din zonă.
Bombardamentele israeliene au lovit cu precădere periferia sudică a Beirutului, un fief al grupării Hezbollah cunoscut sub numele de Dahye. Aici s-au înregistrat cele mai multe victime: 20 de morți și 91 de răniți. Alte 11 decese și 58 de persoane rănite au fost raportate în mai multe sate din sudul Libanului și din Valea Bekaa, în estul țării. Printre cei uciși se numără și Mohammad Raad, șeful facțiunii parlamentare a Hezbollah și unul dintre cei mai importanți lideri ai grupării, conform agenției saudite Al-Hadath. Armata israeliană a confirmat că a vizat membri „de rang înalt” ai Hezbollah din zona Beirut și o figură „cheie” din sud, fără a oferi alte nume.
Scânteia care a aprins Beirutul
Loviturile aeriene nu au venit din senin. Ele reprezintă replica Israelului la un atac masiv lansat luni dimineață de Hezbollah. Gruparea șiită, fondată de Gardienii Revoluției iraniene în 1982, a tras un baraj de rachete și drone către o bază militară israeliană din apropierea orașului Haifa. Hezbollah a revendicat atacul drept o represalie pentru asasinarea liderului suprem iranian, Ayatollahul Ali Khamenei, acționând „în apărarea Libanului și a poporului său” și „ca răspuns la agresiunile repetate ale Israelului”.
Într-un comunicat, gruparea a avertizat că „inamicul israelian nu poate continua agresiunea sa de 15 luni fără un răspuns de avertizare”. Răspunsul armatei israeliene (IDF) a fost rapid și dur. „Vom acționa împotriva deciziei Hezbollah de a se alătura campaniei și nu vom permite organizației să reprezinte o amenințare pentru Israel”, a transmis IDF, adăugând că „responsabilitatea pentru escaladare îi revine” grupării. Înaintea bombardamentelor, armata israeliană a emis un ordin de evacuare pentru 53 de sate și orașe din sudul Libanului, anticipând intensitatea ripostei.
Un guvern prins la mijloc
Atacul Hezbollah plasează guvernul oficial de la Beirut într-o poziție extrem de dificilă. Premierul libanez Nawaf Salam a condamnat prompt ofensiva grupării, numind-o „un act iresponsabil și suspect, care pune în pericol securitatea și siguranța Libanului și oferă Israelului pretexte pentru a-și continua agresiunea”. El a promis că va lua „toate măsurile necesare pentru a-i aresta pe făptași”.
Declarația subliniază diviziunea profundă din societatea libaneză. Mulți cetățeni, în special creștini și sunniți, resentimentează faptul că Hezbollah acționează ca o miliție armată independentă, capabilă să târască țara într-un război fără acordul statului. Alții, în special în comunitatea șiită, văd gruparea ca pe un apărător necesar împotriva Israelului. În ianuarie, Beirutul a depus o plângere la Națiunile Unite, documentând peste 2.000 de încălcări ale suveranității sale de către Israel în ultimul trimestru din 2025, dar fără vreun rezultat concret.
Flăcările cuprind tot Orientul Mijlociu
Evenimentele din Liban sunt doar o piesă dintr-un puzzle mult mai mare și mai periculos. Conflictul regional dintre axa SUA-Israel și cea a Iranului cu aliații săi a explodat pe multiple fronturi. Sirenele de raid aerian au răsunat luni nu doar în Israel, ci și în Kuweit, unde resturi de proiectile au căzut lângă o rafinărie, rănind două persoane. Explozii au fost raportate și în Bahrain și Emiratele Arabe Unite, care și-au închis ambasada de la Teheran.
O bază militară britanică din Cipru, RAF Akrotiri, a fost lovită de o dronă, provocând „daune limitate”. La Washington, președintele Donald Trump a vorbit despre o operațiune „de patru săptămâni” în Iran, menționând că „48 de lideri iranieni” au fost deja eliminați. Teheranul a reacționat vehement. Un înalt oficial, Ali Larijani, a anunțat că Iranul „nu va negocia cu Statele Unite”, în timp ce ministrul adjunct de externe a declarat pentru CNN că uciderea lui Khamenei a fost trecerea unei „linii roșii foarte periculoase”.
Impactul economic este deja vizibil. Prețul petrolului Brent a sărit de 80 de dolari pe baril, atingând cel mai ridicat nivel din ianuarie 2025, după ce mai multe nave comerciale au fost atacate în apropierea Strâmtorii Hormuz, ruta vitală pentru 20% din petrolul mondial.
Românii din zonă, afectați direct
Escaladarea conflictului are consecințe directe și pentru cetățenii români. Compania TAROM a anunțat că zborurile speciale programate pentru repatrierea a peste 300 de români au fost amânate pentru seara zilei de 2 martie. Motivul invocat este legat de dificultățile majore în transportul terestru și formalitățile de frontieră, care au întârziat grupurile de pasageri în drumul lor spre aeroportul din Cairo.
Ministerul Afacerilor Externe a emis un anunț de urgență pentru românii aflați în Israel care nu mai au pașapoarte valabile, îndemnându-i să contacteze de urgență Consulatul General al României la Haifa pentru a li se elibera documente de călătorie.
Analiștii internaționali privesc cu îngrijorare situația. Statele Unite, deși sprijină eforturile israeliene de a slăbi Hezbollah, pe care o consideră o organizație teroristă, se tem că escaladarea ar putea scăpa de sub control și ar putea arunca întreaga regiune într-un război total. Deocamdată, un conflict generalizat pare evitat, în parte pentru că, potrivit experților de la Center for Strategic and International Studies (CSIS), nici Iranul, nici Hezbollah nu par să dorească un război total în acest moment. Întrebarea care stă pe buzele tuturor este: pentru cât timp?
Surse:
