Rețeaua electrică națională a Cubei s-a prăbușit complet, lăsând aproape 10 milioane de oameni în beznă. Este al treilea blackout major din ultimele șase luni și al optulea înregistrat de la finalul anului 2024. Criza este alimentată direct de blocada impusă de Washington asupra livrărilor de petrol.
Viața de zi cu zi complet paralizată
Compania națională de electricitate, Union Electrica de Cuba (UNE), a confirmat oprirea sistemului și caută cauzele acestui colaps structural. Ministrul Energiei și Minelor, Vicente de la O Levy, a anunțat că au fost activate micro-sisteme de urgență pentru a menține în funcțiune infrastructura critică.
Cifrele sunt absolut dramatice.
Întreruperile planificate de curent ajung să dureze între 18 și 70 de ore pe zi în anumite regiuni. Din cauza lipsei de refrigerare din depozite, importatorii au oprit livrările de carne și lactate. Transportul public este blocat, gunoiul zace pe străzi, iar școlile și universitățile au trecut la educație la distanță. Spitalele primesc doar urgențele majore. Mulți cubanezi au fost nevoiți să revină la gătitul cu cărbune și lemne de foc.
Presiunile economice americane dictează ritmul
Situația s-a agravat brutal după ianuarie 2026, când Statele Unite au oprit livrările de țiței dinspre principalii furnizori ai insulei. Președintele cubanez, Miguel Díaz-Canel, a acuzat Washingtonul de tentativă de provocare a „unei explozii sociale prin asfixiere economică”. Liderul de la Havana a cerut populației să abordeze criza cu o mentalitate de război, apelând la „rezistență creativă”.
Dar cum s-a ajuns la acest blocaj total, până la urmă? Într-o analiză amplă publicată recent de Adevarul se arată că administrația președintelui american Donald Trump urmărește deschis o schimbare de regim. Liderul de la Casa Albă a numit Cuba o „amenințare extremă la adresa securității naționale” din cauza legăturilor cu Moscova și Beijingul, cerând un acord diplomatic în termenii dictați de SUA.
Vă puteți imagina ce înseamnă asta concret pentru negocierile diplomatice?
Secretarul de stat Marco Rubio coordonează discuțiile. Americanii cer înlocuirea lui Díaz-Canel și poartă negocieri informale cu figuri de fundal, precum Raúl Rodríguez Castro, nepotul fostului lider Raúl Castro. Maria Elvira Salazar, reprezentantă republicană din Florida, a explicat poziția fermă: „este dureros să te gândești la mamele înfometate și la copiii care au nevoie de ajutor. Dar aceasta este o alegere brutală pe care trebuie să o facem: să ușurăm viața oamenilor pe termen scurt sau să eliberăm Cuba pentru totdeauna.”
Prăbușirea turismului și piețele negre
Turismul, principala sursă de valută a țării, a dispărut rapid. La începutul anului 2026, operatorii aerieni din Canada și Rusia au suspendat zborurile (din cauza lipsei de combustibil pe aeroporturile locale) și au organizat zboruri de evacuare pentru mii de cetățeni aflați pe insulă.
Adunarea Națională de la Havana a aprobat reforme economice care permit investițiile străine directe și dreptul emigranților de a deține afaceri. Numai că Departamentul de Stat al SUA a etichetat rapid măsurile drept „semnale de fum superficiale și întârziate”.
Și uite așa, piețele negre înfloresc la fiecare colț de stradă, oferind benzină și medicamente la prețuri speculative. Ministrul cubanez al Comerțului Exterior, Oscar Pérez-Oliva Fraga, a declarat că acțiunile Washingtonului este o formă de „pedeapsă colectivă” la adresa poporului cubanez.
Momentan, autoritățile de la Havana nu au avansat un termen clar pentru reconectarea completă a rețelei electrice naționale.
