De ce romanii se trezesc obositi desi dorm 8 ore. Afectiunile medicale ascunse

Afectiuni medicale care blocheaza odihna

Experții de la David Geffen School of Medicine din cadrul UCLA arată că o stare persistentă de oboseală poate fi generată de afecțiuni medicale reale, fără să implice o senzație propriu-zisă de somn. Vorbim aici despre dureri cronice, tulburări metabolice sau tiroidiene, anemie și bronhopneumopatie obstructivă cronică.

„Dacă simți o oboseală inexplicabilă, un prim pas important ar putea fi pur și simplu un consult de rutină la medicul de familie”, afirmă Jennifer Martin, profesor de medicină la UCLA, citată de CNN.

Corpul are nevoie de timp.

Fundația Națională a Somnului (NSF) explică clar nevoile noastre fiziologice. Adulții sănătoși au nevoie de șapte până la nouă ore pe noapte. Copiii și adolescenții trebuie să bifeze între opt și zece ore pentru o dezvoltare optimă.

Lipsa de miscare si confuzia matinala

V-ați gândit vreodată de ce corpul pare amorțit după un somn adânc? Fenomenul se numește inerția somnului. Apare când te trezești brusc dintr-un stadiu profund de odihnă. Simptomele includ dezorientare, dificultăți de concentrare și o viteză de reacție extrem de redusă.

Cortexul prefrontal (partea creierului implicată în luarea deciziilor și autocontrol) are nevoie de mai mult timp pentru a deveni complet activ dimineața. Durează între 15 și 30 de minute ca starea de alertă să revină la nivelul normal.

Și sedentarismul joacă un rol major în această ecuație. Dacă lucrezi opt ore la birou și nu faci mișcare, corpul tău se obișnuiește să consume foarte puțină energie. Organizația Mondială a Sănătății recomandă adulților minimum 150 de minute de activitate fizică moderată sau intensă pe săptămână. Până la urmă, lipsa efortului fizic te face să te simți epuizat chiar și când încerci să faci lucruri casnice banale.

Ecranele si alimentatia saboteaza somnul

Într-o analiză publicată recent de Libertatea se arată că practicile deficitare de igienă a somnului distrug calitatea odihnei. Folosirea ecranelor de la smartphone-uri, tablete sau televizoare chiar înainte de a închide ochii este o greșeală majoră. Lumina albastră perturbă complet creierul. La fel se întâmplă dacă dormi într-o cameră prea caldă, prea luminoasă sau prea zgomotoasă.

Dar ce mâncăm seara? Alimentele picante sau bogate în grăsimi consumate târziu provoacă probleme digestive severe care fragmentează somnul. Mai mult, cofeina stimulează sistemul nervos central. Alcoolul, deși pare că te ajută să adormi mai repede, este doar un sedativ care agravează apneea și scade dramatic calitatea somnului.

Numai că lucrurile nu se opresc la alimentație. Trezirile repetate pentru a merge la baie (nocturia) te lasă epuizat dimineața, fenomen cauzat de obicei de consumul excesiv de lichide înainte de culcare.

Tulburari grave care necesita tratament

Dincolo de obiceiurile proaste, unii oameni suferă de afecțiuni nediagnosticate. Apneea în somn provoacă pauze periodice în respirație. Pacienții sforăie, se trezesc cu gura uscată și au dureri de cap matinale.

Iar insomnia clasică vine cu treziri frecvente noaptea și o imposibilitate de a readormi rapid.

Există și tulburări de mișcare care trec neobservate. Sindromul picioarelor neliniștite generează o nevoie incontrolabilă de a mișca picioarele din cauza unor furnicături neplăcute. Tulburarea de mișcare periodică a membrelor (TMPM) provoacă spasme musculare involuntare la fiecare 15-40 de secunde în timpul nopții. Bruxismul, adică scrâșnitul dinților, aduce dureri de maxilar și de urechi.

Dacă oboseala e însoțită de palpitații, piele palidă, sete extremă sau dificultăți de concentrare, medicii recomandă investigații pentru anemie feriprivă, diabet, depresie sau hipotiroidism. Să fim serioși, corpul trimite semnale clare când ceva nu funcționează corect.

Cei care obișnuiesc să doarmă ziua trebuie să respecte o regulă strictă impusă de somnologi. Somnul de zi nu trebuie să aibă loc după ora 14:00 și trebuie limitat la maximum 20 de minute.