Administrația de la Washington schimbă din nou tactica militară în conflictul cu Teheranul, declanșat în urmă cu aproape cinci luni. Președintele Donald Trump a ordonat reluarea atacurilor aeriene și instituirea unei blocade navale stricte asupra strâmtorii Ormuz, impunând o taxă de tranzit de 20% pentru mărfuri.
A treia schimbare de strategie militara
Luni, liderul american a anunțat oficial a treia schimbare majoră de direcție. Armata americană va acționa pe viitor ca un „gardian” al strâmtorii.
Decizia implică o taxă neobișnuit de mare, de 20%, aplicată direct mărfurilor care tranzitează zona. Forțele SUA au folosit deja, pentru prima dată, nave de suprafață fără echipaj pentru a lovi portul Bandar Abbas. Au vizat direct și un pod feroviar din nordul Iranului, o infrastructură esențială pentru comerțul cu Rusia și China.
Și totuși, cum am ajuns aici? Războiul a început în februarie, când Statele Unite s-au alăturat campaniei militare israeliene pentru a elimina conducerea Iranului și a-i slăbi arsenalul balistic. La acea vreme, Trump le cerea forțelor iraniene să depună armele sub amenințarea unei „morți sigure” și estima o victorie rapidă, în patru până la șase săptămâni.
Impactul economic resimtit direct la pompa
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei tale? Când 20% din petrolul mondial trece prin strâmtoarea Ormuz, orice rachetă trasă acolo scumpește carburantul la noi. blocajul naval impus anterior a dus rapid la scăderea rezervelor globale, iar șoferii români simt imediat aceste fluctuații pe panourile benzinăriilor de pe autostradă.
Dincolo de cifre, petrolul dictează inflația.
Așa cum a relatat recent Adevarul într-o amplă analiză a conflictului, frica de o creștere a prețului barilului chiar înaintea alegerilor americane de la jumătatea mandatului din noiembrie a forțat inițial Casa Albă să caute soluții temporare.
După armistițiul eșuat din aprilie (când vicepreședintele JD Vance a negociat la Islamabad cu oficialii iranieni de rang înalt), președintele american a trecut la măsuri dure.
„Începând de acum, Marina Statelor Unite, cea mai bună din lume, va începe procesul de blocare a oricărei nave care încearcă să intre sau să iasă din strâmtoarea Ormuz”, a scris Trump pe rețelele sociale.
Un conflict de uzura fara final previzibil
Iar un acord de pace pare acum un scenariu imposibil de atins. Memorandumul semnat de cele două state în iunie pentru redeschiderea traficului a picat rapid. Garda Revoluționară Iraniană a deschis focul asupra navelor comerciale, interpretând acordul ca pe o cedare a controlului în favoarea Teheranului.
Kenneth Pollack, vicepreședinte al Middle East Institute și fost analist CIA, descrie situația actuală drept un „război de uzură coercitiv”.
Până la urmă, ambele tabere testează pragul de rezistență al inamicului. Sanam Vakil, director pentru Orientul Mijlociu la Chatham House, a explicat că ambele părți escaladează conflictul într-un mod periculos, în încercarea de a-și spori influența și de a slăbi adversarul, sperând să revină la negocieri dintr-o poziție de forță.
Între timp, șase bombardiere B-52 (desfășurate anterior în Marea Britanie) s-au întors pe teritoriul Statelor Unite. Oficialii de la Pentagon mențin pe masă opțiunea lovirii stocurilor iraniene de uraniu îmbogățit cu bombardiere B-2 și rachete de croazieră.
Generalul în rezervă Joseph Votel, fost șef al Comandamentului Central al SUA între 2016 și 2019, a subliniat că Washingtonul va trebui să dezvolte o strategie pe termen lung pentru a contracara controlul iranian asupra strâmtorii, amenințările cu rachete și drone, dar și programul nuclear.
Teheranul continuă să atace tancuri petroliere din Golf, provocând victime în rândul marinarilor, însă evită deocamdată să lovească direct ținte israeliene sau saudite.
