Președintele american Donald Trump a decis să suspende pentru a doua noapte consecutiv atacurile aeriene asupra Iranului. Pauza tactică vine după aproape două săptămâni de lovituri zilnice care au dus la prăbușirea armistițiului convenit în luna iunie.
Diplomația primește o șansă
Ambasadorul Statelor Unite la ONU, Mike Waltz, a confirmat schimbarea temporară de strategie într-un interviu acordat postului Fox News. „Președintele oferă negocierilor puțin spațiu, le oferă puțin timp”, a afirmat oficialul american.
Dar asta nu înseamnă finalul conflictului.
Întrebat de jurnaliștii NBC dacă administrația americană a renunțat la o escaladare militară, Waltz a fost categoric. „Nu aș merge atât de departe. Președintele păstrează toate opțiunile deschise”, a declarat el.
Zvonurile despre o presupusă epuizare a muniției destinate apărării antiaeriene au fost respinse imediat. „Armata SUA are tot ceea ce îi este necesar pentru a desfășura această campanie cât mai eficient”, a spus ambasadorul. În replică la decizia Washingtonului, un purtător de cuvânt al armatei iraniene a anunțat că Teheranul a suspendat la rândul său atacurile de represalii din regiune.
Criza din Strâmtoarea Ormuz și prețul la pompă
Dincolo de declarațiile politice, miza uriașă rămâne Strâmtoarea Ormuz. Iranul și Omanul au desfășurat mai multe runde de discuții tehnice la Teheran pentru administrarea acestei rute vitale pentru transportul mondial de petrol și gaze naturale lichefiate.
V-ați gândit vreodată cum ne afectează direct aceste tensiuni din Orientul Mijlociu? Ei bine, reluarea confruntărilor a împins deja prețul petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril pentru prima dată din luna mai. Până la urmă, un baril mai scump la nivel global se traduce rapid în prețuri mai mari la benzinăriile din România, șoferii fiind primii care simt impactul financiar al blocajelor maritime.
Așa cum semnalează Adevarul într-o analiză recentă a conflictului, Statele Unite și Iranul aveau un memorandum de înțelegere semnat în iunie. Documentul prevedea încetarea operațiunilor militare, redeschiderea strâmtorii și negocierea unui acord de pace în termen de 60 de zile.
Numai că totul s-a năruit pe 13 iulie, când forțele iraniene au atacat petroliere în Strâmtoarea Ormuz. SUA au reimpus blocada navală asupra porturilor iraniene și au reluat bombardamentele. Bilanțul este crunt. Patru militari americani au murit după ce Teheranul a lovit baze militare din Orientul Mijlociu, iar Ministerul iranian al Sănătății raportează zeci de morți în urma atacurilor americane.
Marea Britanie intervine în ecuație
Noul ministru britanic al Apărării, Wes Streeting, intră și el în scenă. Acesta are programată săptămâna aceasta o întâlnire cu omologul său american, Pete Hegseth, fix pe tema securității navale. „În ceea ce privește libertatea navigației și transportul comercial prin Strâmtoarea Hormuz, suntem pe deplin aliniați”, a declarat oficialul britanic.
Între timp, pe plan intern, războiul (care se apropie de borna de cinci luni) își pierde susținerea. Datele unui sondaj CBS/YouGov arată că 57% dintre americani sunt frustrați de conflict, în timp ce abia 19% se declară optimiști în privința evoluției acestuia. Să fim serioși, cifrele nu arată deloc bine pentru Casa Albă. Chiar dacă nu a comentat public situația duminică seara, președintele american a publicat pe platforma Truth Social imagini generate pe calculator în care apar avioane militare americane bombardând nave iraniene și insula Kharg.
Potrivit datelor oficiale, mii de persoane și-au pierdut viața în Orientul Mijlociu de la izbucnirea războiului dintre SUA, Israel și Iran, în luna februarie, cele mai multe victime fiind înregistrate în Iran și Liban.
Iar calendarul diplomatic se aglomerează brusc. Donald Trump urmează să se întâlnească marți, la Casa Albă, cu premierul israelian Benjamin Netanyahu.
