Două zone din Paris intră sub restricții nocturne după violențele și jafurile din weekend

Mii de firme au suferit distrugeri sau au fost jefuite, au anunțat autoritățile, potrivit The Independent. Violențele au trecut în plan secund manifestațiile pașnice împotriva scumpirii vieții și a condițiilor precare din școli, la care au participat sute de mii de oameni.

Participanți la violențe s-au confruntat cu polițiștii, au incendiat mașini și au pătruns în clădiri publice. La Limoges, focul aproape a distrus primăria, o clădire din secolul al XIX-lea.

Arestările au fost urmate de sute de rețineri în regiunea capitalei

Bilanțul comunicat de autorități pentru sâmbătă include următoarele arestări:

• 855 de persoane în zona Parisului;
• 101 persoane în Marsilia;
• 199 de persoane în Lyon.

Procurorii din Paris au precizat că, în regiunea capitalei, 557 dintre persoanele arestate au fost reținute de poliție. Dintre acestea, 78% sunt adulți.

Cele mai multe dosare penale privesc distrugeri, participarea la grupuri formate cu intenția de a comite violențe și agresiuni asupra polițiștilor, potrivit procurorilor.

Macron permite interzicerea adunărilor și cere verificarea pregătirii intervenției

Emmanuel Macron, președintele Franței, a condamnat violențele și a acuzat: „elemente insurecționale din grupuri radicale de extremă stângă, cărora li s-au alăturat numeroși infractori”.

El a promis o poziție fermă față de cei implicați în violențe. Prefecții, reprezentanții guvernului în teritoriu, vor putea adopta măsurile necesare pentru protejarea firmelor și a clădirilor publice, inclusiv interzicerea anumitor adunări. Restricțiile locale de circulație vor fi instituite acolo unde autoritățile le consideră necesare.

Președintele a dispus și o anchetă asupra posibilelor deficiențe în obținerea informațiilor și în planificarea intervenției. Acestea ar fi putut contribui la subestimarea potențialului de violență.

Sébastien Lecornu, premierul Franței, a susținut că dezordinea a fost organizată într-un mod fără precedent. Autoritățile au atribuit în repetate rânduri o parte dintre incidente grupurilor radicale de extremă stângă și au afirmat că persoane venite să jefuiască au profitat apoi de situație.

Roché distinge între activiștii violenți și cei care urmăresc să fure

Sebastian Roché, profesor cercetător la institutul de studii politice Sciences Po Grenoble, consideră că amploarea distrugerilor poate fi raportată la vârful protestelor vestelor galbene: „În privința distrugerilor și pagubelor, probabil că este aproape de primele două weekenduri din decembrie 2018”.

Mișcarea din 2018 a pornit de la opoziția față de majorarea taxelor pe carburanți și a continuat cu manifestații repetate împotriva guvernului Macron. Unele au degenerat în incendieri de mașini și jafuri.

Cercetătorul apreciază însă că grupările radicale de extremă stângă sunt prea mici și prea slab organizate pentru a explica singure violențele actuale. El invocă estimările serviciilor franceze de informații, potrivit cărora diferitele facțiuni reunesc aproximativ 3.000 de persoane și nu au structuri formale.

Țintele diferă, explică Roché. Activiștii violenți atacă de regulă bănci și restaurante McDonald’s, considerate simboluri ale capitalismului și economiei globale. Cei care jefuiesc caută bunuri în magazinele de articole sportive și electronice.

Despre obiectivul celor din urmă, el a explicat: „Scopul lor nu este simbolic. Este de a-și însuși bunuri”.

Folosirea armelor de către poliție este contestată

Roché, care studiază poliția și violența de peste 30 de ani, spune că rănile provocate de armele poliției diferențiază acest episod de revoltele anterioare. Referindu-se la aceste consecințe, cercetătorul a afirmat: „Avem un bilanț care nu a mai fost văzut în ultimii 40 de ani”.

Potrivit lui, șase persoane, între care minori, au suferit mutilări în trei săptămâni de proteste, pierzându-și mâini sau ochi. Utilizarea grenadelor și a altor arme pentru controlul mulțimilor a atras critici la adresa poliției.

În comparația cu alte state europene, Roché a susținut: „Nu există altă țară în Europa în care poliția să mutileze atât de mulți protestatari”. El a invocat baze de date universitare în care Spania se află pe locul al doilea, la distanță de Franța.

În iunie 2023, uciderea de către poliție a unui tânăr de 17 ani, în apropiere de Paris, a declanșat mai multe zile de revolte în țară. Magazine au fost jefuite, clădiri publice au fost incendiate, mii de persoane au fost arestate și sute au fost rănite. În 2005, trei săptămâni de revolte au determinat guvernul să declare starea de urgență.

Organizațiile de elevi și studenți anunță noi manifestații

Organizații ale liceenilor și studenților au făcut apel la proteste joi și sâmbătă. Grupul National High School Student Coordination i-a îndemnat pe tineri să iasă în stradă și a susținut continuarea blocajelor și a manifestațiilor.

Separat, activiști care încearcă să relanseze mișcarea vestelor galbene împotriva nedreptăților sociale percepute au anunțat manifestații naționale pentru sâmbătă, cerând plecarea lui Macron.