După un deceniu de creștere susținută, economia României frânează brusc. Produsul Intern Brut a avansat cu doar 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, iar în primul trimestru din 2026 a înregistrat o scădere de 1,7% față de anul anterior.
Consumul pe datorie isi arata limitele
Până la urmă, modelul economic bazat exclusiv pe consum și alimentat de deficite bugetare nu mai poate funcționa la nesfârșit. O parte uriașă din ce cumpără românii se transferă direct către alte țări prin importuri. „În economie există momente în care nu lipsa resurselor reprezintă problema, ci modelul după care acestea sunt utilizate, iar România se află într-un astfel de moment”, a explicat Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România.
Cifrele vorbesc de la sine.
Alarma in industria auto romaneasca
Semnalele de alarmă se înmulțesc în sectorul auto, care înseamnă 230.000 de angajați, circa 14% din PIB și aproximativ o treime din exporturile țării. Producția a scăzut cu aproape 13% în prima jumătate a anului. A fost cel mai slab semestru din ultimii cinci ani pentru Dacia Mioveni, fabrică afectată direct de cel mai ridicat preț industrial al energiei din Europa. Mai mult, Dacia a pierdut deja volume în favoarea Marocului și Turciei, în timp ce alianța Ford cu Geely de la Valencia ridică semne de întrebare pentru uzina din Craiova.
Dar de ce se întâmplă asta? Într-o analiză publicată recent de Hotnews, experții arată că avantajul istoric de cost al României s-a erodat. Forța de muncă nu mai este cea mai ieftină din regiune, iar creșterea salariilor a depășit ritmul productivității în multe sectoare.
Declinul industriei si capcana venitului mijlociu
Contribuția industriei la PIB s-a prăbușit de la 23,8% la 16,8% în ultimii zece ani. Și exporturile au coborât de la 41% din PIB în 2015 la 35,4% în 2025. V-ați gândit vreodată ce înseamnă asta concret pentru viitorul locurilor de muncă din țară?
România riscă să rămână blocată în capcana venitului mijlociu. Vorbim exact despre „situația în care o economie nu mai poate concura prin costuri reduse, dar nici nu reușește să facă trecerea către activități cu valoare adăugată și productivitate ridicate”, după cum avertizează autorul analizei.
Investitiile straine aduc vesti bune
Iar la polul opus, paradoxal, capitalul străin continuă să intre în țară. Fluxurile nete de investiții străine directe au ajuns la 8,1 miliarde de euro în 2025. Între 2021 și 2025, acestea au cumulat 40 de miliarde de euro, aproape dublu față de cele 22 de miliarde atrase în precedenții cinci ani. Piața tranzacțiilor confirmă tendința, cu 5,3 miliarde de euro în 2025 și deja 2,9 miliarde de euro în primul trimestru din 2026.
România ocupă locul 9 în Europa în topul destinațiilor de investiții căutate, potrivit raportului PwC CEO Survey. Avem în prezent circa 700 de companii multinaționale prezente pe plan local (un număr totuși sub alte economii din regiune). Mediul de afaceri dă semne de îmbunătățire, scorul țării în raportul Business Ready al Băncii Mondiale crescând de la 68,33 în 2024 la 70,18 în 2025.
Tehnologia poate salva productivitatea
Numai că trecerea la o economie puternică necesită inovație tehnologică. Inteligența artificială reprezintă șansa unui salt uriaș, iar întrebarea critică pentru anii următori este „dacă România va folosi această oportunitate pentru a recupera decalajele de productivitate și a crea avantaje competitive noi”.
Să fim serioși, fără competențe digitale și o bază productivă modernă, convergența cu vestul Europei se va opri. Cert e că statul trebuie să asigure predictibilitate legislativă și să reducă birocrația. Pe plan extern, aderarea României la OCDE, un proces esențial pentru credibilitatea în fața marilor investitori, se află în acest moment în etapa finală de evaluare tehnică.
