Edi Rama susține că violențele de la proteste amenință aderarea Albaniei la Uniunea Europeană

Poliția a anunțat punerea sub acuzare a 388 de persoane pentru infracțiuni comise în timpul manifestațiilor, potrivit The Independent. Zeci de protestatari și polițiști au fost răniți.

Participanții au incendiat bănci și clădiri guvernamentale și au aruncat spre polițiști cu pietre desprinse din pavaj. Forțele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene, tunuri cu apă și gloanțe de cauciuc.

Albania urmărește aderarea până în 2030

Albania se află în fruntea țărilor balcanice care încearcă să intre în Uniunea Europeană (UE). Autoritățile albaneze urmăresc aderarea până în 2030.

„Nu eu sunt contestat, nu guvernul este contestat, nu o majoritate guvernamentală sau un partid câștigător în alegeri este contestat, ci un parcurs este contestat, o misiune este contestată”, a declarat Edi Rama, premierul Albaniei, într-o intervenție transmisă în direct pe Facebook.

„Albanezii trebuie să se gândească foarte limpede: Vor asta, vor cealaltă variantă sau vor UE?”, a continuat el.

În timpul intervenției, excavatoarele îndepărtau pavajul din fața biroului premierului, în centrul Tiranei, unde era așteptată o nouă rundă de proteste.

Nemulțumirile studenților privesc presupusa corupție guvernamentală, lipsa locurilor de muncă și nivelul scăzut al educației. Rama afirmă că executivul său combate corupția mai intens ca oricând.

Scandalurile de corupție au afectat de-a lungul anilor imaginea Albaniei. Analiști citați de The Independent descriu țara drept un centru pentru grupări care urmăresc să spele bani proveniți din traficul de droguri și arme.

Rama atribuie protestele unor interese străine

Premierul a acuzat o implicare străină atât în manifestații, cât și în ceea ce susține că ar fi fost o tentativă de atac cu dronă asupra biroului său în această săptămână.

„Dumnezeu știe care vor fi consecințele. Nu există tineri, studenți sau minori care să se gândească măcar să pună în aplicare acest plan. Este o mână străină”, a afirmat Rama în declarațiile relatate de The Independent.

Actualele tulburări reprezintă cea mai mare provocare de până acum pentru premier, care conduce Albania din 2013 și a obținut anul trecut al patrulea mandat.

Violențele au urmat unor luni de demonstrații desfășurate în mare parte pașnic pe timpul verii. Atunci, protestele vizau un proiect imobiliar de lux de pe coastă, susținut de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump.

Costul vieții a scos manifestanți în stradă în alte țări europene

În Franța, protestele de sâmbătă, 17 octombrie, împotriva scumpirilor și deteriorării serviciilor publice au degenerat în violențe în mai multe orașe. Potrivit The Independent, violențele s-au numărat printre cele mai grave înregistrate în țară de decenii. Sute de mii de oameni au participat pașnic la marșuri în zeci de orașe, însă grupuri violente au atacat instituții publice, vehicule de poliție și polițiști și au jefuit magazine de lux și supermarketuri.

Printre clădirile atacate s-au numărat:

• Primăria din Limoges, care a fost incendiată.
• Primăria din Marseille, în care au pătruns protestatari îmbrăcați în negru și pe care au vandalizat-o cu graffiti anarhiste.
• Biroul de turism din Lyon, căruia protestatarii i-au dat foc.

Premierul francez Sébastien Lecornu a afirmat că guvernul nu se va lăsa intimidat de violențe și le-a atribuit extremei stângi și unor persoane implicate în infracțiuni. Franța urmează să organizeze alegeri prezidențiale anul viitor.

În Portugalia, zeci de mii de persoane au manifestat la Lisabona, după mai multe zile de tulburări, împotriva cheltuielilor pentru locuire și a altor costuri ale vieții. Prețurile locuințelor s-au dublat din 2017, alimentând una dintre cele mai severe crize de accesibilitate a locuirii din Europa.

În Italia, un marș împotriva costului ridicat al vieții a degenerat în tulburări la Milano. Poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a elibera piața centrală a catedralei.

La Bologna, forțele de ordine au intervenit cu tunuri cu apă și au făcut șapte arestări după ce o altă manifestație a devenit violentă.