Femeile pierd 30% din colagen la menopauza. Medicii dermatologi schimba regulile de ingrijire

menopauza colagen ingrijire

Începând cu vârsta de 35 de ani, corpul femeilor trece prin schimbări hormonale majore. Scăderea estrogenului lovește direct în calitatea pielii și a părului, iar la menopauză problemele se accelerează vizibil.

Colapsul colagenului și căderea părului

Dr. Andreea Moroianu, doctor în științe medicale și medic specialist dermatolog în cadrul DermaLife București, explică exact mecanismul din spatele acestor modificări. „Aceste schimbări vizează întregul organism şi se resimt inclusiv la nivelul pielii și al părului. Pentru modificările apărute la nivelul pielii, principalul vinovat este scăderea nivelului de estrogen, care se asociază cu o piele mai uscată, mai ternă, mai subțire, care se poate învineți cu usurinţă şi care se va rida mai ușor. În jurul vârstei de 50 de ani, ph-ul pielii se modifică, iar pielea devine mai sensibilă, mai reactivă, are tendință crescută de a dezvolta eczeme, iritații și crește posibilitatea de agravare a unor afecțiuni preexistente, cum ar fi rozaceea. Colagenul, care este principala proteină cu rol de suport al pielii, scade cantitativ dramatic în perioada menopauzei. Conform Academiei Americane de Dermatologie, aproximativ 30% din colagenul pielii se pierde în primii 5 ani după instalarea menopauzei, după care acest declin încetinește gradual și în următorii 20 de ani vom pierde aproximativ 2% din colagenul pielii anual”, a declarat medicul.

Pe lângă riduri, apar surprize neplăcute. „variaţiile hormonale din perioada menopauzei pot cauza erupţii tip acnee la nivelul feţei, chiar la paciente care nu au avut până acum aceasta problema”, adaugă doctorul.

Medicii trag un semnal de alarmă privind produsele de menopauză vândute agresiv
RecomandariMedicii trag un semnal de alarmă privind produsele de menopauză vândute agresiv

Și nici podoaba capilară nu scapă neatinsă. „În rândul femeilor la menopauză, până la doua treimi dintre acestea prezintă cădere accentuată a parului, denumită în termeni medicali alopecie. Principala formă de alopecie este cea androgenetică, în care se observă subţierea treptată a firului de păr, percepută iniţial ca o lăţire graduală la nivelul cărării, urmată în faze mai avansate de o cădere difuză tot mai mare a părului din creștetul capului şi care lasă să se vadă scalpul în zona afectată”, detaliază specialistul.

„Asta înseamnă că pe lângă forma clasică de cădere a părului, alopecia androgenetică, pot exista diverse alte cauze care întreţin căderea părului precum, anumite afecţiuni medicale autoimune, unele medicamente, stresul psihologic sau fizic, dar şi anumite carenţe, ca de exemplu carenţa de fier. Recomand întotdeauna un consult dermatologic încă de la primele semne ale căderii părului pentru a putea beneficia de o investigare completă şi un tratament adecvat. Cu cât mai repede se începe tratamentul în aceste cazuri, cu atât mai bune rezultatele”, a subliniat dr. Moroianu.

Petele solare și importanța dietei

Soarele lasă urme adânci odată cu vârsta. „Există multiple tulburări de pigmentare care sunt provocate sau accentuate de expunerea neprotejată la soare ca de exemplu: lentiginele solare (pete pigmentare de vârstă), melasma sau poikilodermia civatte (o combinaţie de roseaţă cu hiperpigmentare care apare de obicei pe părţile laterale ale gâtului şi pe zona decolteului). Tratamentele combinate funcţionează cel mai bine pentru ameliorarea tulburărilor de pigmentare şi avem la dispozitie anumite tipuri de laser pe care le putem face în cabinet şi diverse combinaţii de creme depigmentante pe care pacientul le poate încerca acasă”, explică medicul.

Ne-am pierdut mințile cu privire la menopauză
RecomandariNe-am pierdut mințile cu privire la menopauză

„Cel puţin la fel de important pentru ameliorarea pigmentărilor şi menţinerea pe termen lung a rezultatelor este conduita ulterioară a pacientei faţă de expunerea la soare şi întelegerea necesităţii folosirii zilnice a cremei cu factor de protecţie”, avertizează specialistul.

V-ați gândit vreodată cât contează ce puneți în farfurie? Până la urmă, cremele nu pot face minuni singure. „O dieta echilibrată, modelul dietei mediteraneene, bogată în legume, în cereale integrale, pește, fructe de mare, lactate fermentate, nuci, semințe, cu limitarea consumului de alimente ultraprocesate, zahăr şi derivate și cu un consum moderat de alcool este cea mai indicată. Această dietă trebuie să asigure o cantitate corespunzătoare de proteine care protejează împotriva îmbătrânirii, susțin menţinerea masei musculare şi ajută în procesul de vindecare al rănilor.

Fibrele din alimente precum cerealele integrale, banane, ceapă, usturoi, etc. Sunt si foarte importante fiind procesate de bacteriile bune din intestin în niște substanțe numite acizi grași cu lanţ scurt, care reduc inflamația în corp. O alimentație optimă trebuie să asigure, si o cantitate corespunzătoare de vitamine și antioxidanți pe care le găsim în fructe și legume, de grăsimi esențiale, cum este omega 3 din pește, dar și de probiotice naturale care susțin sănătatea microbiomului intestinal. De exemplu, chefirul este o formă de probiotic natural extrem de bună”, arată dr. Moroianu.

Chiar și globii oculari pierd colagen pe măsură ce îmbătrânești
RecomandariChiar și globii oculari pierd colagen pe măsură ce îmbătrânești

„Microbiomul intestinal (totalitatea bacteriilor bune care se regasesc in intestin) e în strânsă legatură cu microbiomul de la nivelul pielii. Ele comunică prin diverse substanţe şi neurotransmiţători precum acizii graşi cu lanţ scurt, iar dereglarea microbiomului intestinal, denumită disbioza, poate agrava afecţiuni ale pielii precum psoriazisul sau dermatita atopică”, a precizat dermatologul.

Cum distrug stresul și lipsa somnului tenul

Într-o analiză publicată recent de Hotnews, medicii atrag atenția asupra impactului pe care îl are stilul de viață asupra procesului de îmbătrânire.

„În perimenopauză, nivelurile de progesteron scad adesea înaintea estrogenului. Nivelul scăzut de progesteron poate cauza probleme cu somnul, care impactează în timp şi calitatea pielii. Lipsa somnului poate afecta bariera cutanată şi dereglează procese precum producţia de colagen, vindecarea rănilor sau repararea celulară. În plus, duce la creşterea nivelului de cortizol în organism, hormon de stres care accelerează îmbătrânirea”, explică dr. Moroianu.

Dar mișcarea fizică schimbă datele problemei. „Muşchiul este organul longevităţii, iar activitatea fizică regulată, în special prin ridicare de greutăţi este o formă de activitate care ne ajută să ne păstram masa musculara pe măsură ce înaintăm în vârstă. La nivelul pielii, antrenamentele de forţă cu greutăţi au efect benefic prin reducerea inflamaţiei şi îmbunătaţirea expresiei genelor matricei extracelulare, reţeaua în care se îmbină colagenul elastină şi diverse alte glicoproteine care asigură rol de suport pielii. Practic, aceste antrenamente vor ajuta la îmbunătățirea integrității pielii, a elasticității și a grosimii dermului”, detaliază medicul.

„Stresul și anxietatea cronică activează eliberarea de cortizol în exces, care creşte inflamația la nivelul pielii și accentuează degradarea colagenului, proteina noastră principală de structură. În plus, poate să reducă fluxul sanguin, să crească riscurile de pigmentare, să stimuleze producția de sebum. În timp, persoanele care sunt expuse la un stres cronic vor căpăta o piele cu aspect obosit, tern, care se ridează mai ușor și care îmbătrânește mai repede. De aceea, ca să avem o piele sănătoasă trebuie să ne îngrijim de tot corpul. Dacă ne bazăm doar pe rutina de skincare, dar nu dormim bine, mâncăm prost şi nu facem mişcare constant, atunci nu o să reușim să păstrăm o piele sănătoasă pe termen lung și nici după menopauză. Cred cu tarie ca frumuseţea vine din interior şi starea de bine a întregului organism se va reflecta şi la nivelul pielii. Cea mai buna măsura pe care o putem lua pentru noi în general ca să îmbătrânim frumos este adoptarea unui stil de viaţă sănătos”, a explicat dr. Moroianu.

Rutina corectă cu Retinol și Vitamina C

„Studiile arată că până la 80-90% din îmbătrânirea de cauză externă a feței este cauzată de expunerea neprotejată la radiaţiile ultraviolete”, explică medicul.

„Recomand ca doamnele să vină la medicul dermatolog ca împreună cu acesta să găsească cele mai bune soluţii pentru pielea lor. La menopauza, nevoile pielii se modifică din cauza schimbărilor hormonale, iar produsele pe care le-am folosit ani de zile s-ar putea să nu mai fie la fel de compatibile. În această perioadă, pielea devine mai uscată, mai sensibilă, mai reactiva şi se poate confrunta inclusiv cu erupții acneice”, spune medicul.

„Suntem unice şi îngrijirea pielii noastre trebuie să fie la fel”, declară specialistul.

„Vitamina C protejează împotriva agresiunilor din mediu si a stresului oxidativ, proveniți din surse precum poluarea si radiatiile ultraviolete, care pot duce la semne de îmbătrânire și aspect tern”, a precizat dermatologul.

„Serul are o concentraţie mai mare de substante active si putem alege un astfel de produs cu ingrediente ce abordează mai multe probleme (de exemplu, un ser cu vitamina C pentru efectul antioxidant si uniformizarea tenului, care sa conțină și ingrediente hidratante). În plus zona ochilor, unde pielea este mult mai subţire şi semnele de îmbătrânire ale pielii pot fi mai accentuate necesită de multe ori o îngrijire suplimentară la menopauza, cu creme special formulate pe baza de cafeina, vitamina C sau retinol”, a completat dr. Moroianu.

„În îngrijirea pielii, retinoizii topici sunt considerați standardul de aur pentru anti îmbătrânire. Aceştia accelerează reînnoirea celulelor, deblochează porii, exfoliază şi stimulează producţia de colagen la nivelul pielii. Cremele cu retinol şi derivaţi retinoizi regenerează practic pielea, având impact pozitiv major asupra ridurilor fine, porilor dilataţi, texturii pielii şi chiar împotriva acneei. Aceşti activi se aplică doar seara şi se introduc treptat în rutină, putând avea efecte adverse locale la primele aplicări precum uscăciune, roşeaţă, iritaţie sau mâncărime”, a explicat medicul.

Suplimentele care fac diferența

Analizele de sânge dictează necesarul de suplimente.

„Pentru sănătatea femeilor în perioada menopauzei, nivelele optime de vitamina D, calciu şi fier sunt esenţiale. Pe măsură ce nivelul de estrogen scade riscul de fragilizare al oaselor, denumit osteoporoză, creşte. Calciul este important pentru menţinerea oaselor puternice, iar vitamina D ajută organismul să absoarbă și să utilizeze calciul. Printre alimentele bogate în calciu se numără produsele lactate, nucile, semințele și legumele cu frunze verzi, iar o dietă corectă şi echilibrată ar trebui să asigure necesarul zilinic de calciu.

În ceea ce priveşte vitamina D, aceasta poate fi obţinută în prinicipal din alimentaţie, dar şi prin sinteza la nivelul pielii odată cu expunerea la soare. Expunerea la soare este necesară pentru sinteza vitaminei D la nivelul tegumentului, fapt ce ridică un motiv de îngrijorare privind generarea unui deficit de vitamina D prin folosirea cremelor cu ecran solar. Deși în condiții experimentale, foarte strict controlate, producția cutanată de vitamina D este într-adevăr diminuată de aplicarea de creme fotoprotectoare, modul în care utilizăm aceste creme în viața de zi cu zi nu generează de obicei un deficit de vitamina D, menținerea unui nivel optim al acestei vitamine la nivelul organismului având legătură și cu alți factori, precum alimentaţia. Cantitatea de vitamina D produsă prin expunerea neprotejată la soare este inconstantă și crește riscul de cancere cutanate, astfel încât autorităţi precum Asociația Americană de Dermatologie nu recomandă expunerea fără creme fotoprotectoare și sfătuiește păstrarea unei diete sănătoase, cu alimente bogate în vitamina D, combinată sau nu cu suplimente orale în funcție de particularitățile fiecăruia dintre noi”, explică medicul specialist.

Numai că lucrurile stau diferit cu fierul. „Fierul este un mineral esențial pentru globulele roșii din sânge, care ajută la transportul oxigenului în tot corpul. Carenţa de fier afectează buna functţonare a întregului organism, de la funcția creierului până la capacitatea sistemului imunitar de a combate infecțiile, iar în ceea ce priveşte afecţiunile dermatologice poate să fie o cauză care să accentueze căderea părului.

Femeile au nevoie de mai mult fier decât bărbații în perioada vieţii dinaintea menopauzei, când au menstruație, deoarece pierd fier prin sângele menstrual. După menopauză însă nevoile femeilor scad, iar necesarul zilnic de fier ar trebui să poată fi obţinut doar din alimentaţie în lipsa altor afecţiuni care să predispună la pierderea acestui mineral. Suplimentarea cu fier este indicată întotdeauna doar în urma efectuării unor analize de sânge care să indice un deficit clar, denumit anemie feriprivă”, a menţionat medicul dermatolog.

„Magneziul activează sistemul nervos parasimpatic, care este responsabil pentru senzația de calm și relaxare şi ajută la pregătirea organismului pentru somn. Iar un somn bun înseamna şi o piele frumoasă şi sănătoasă pe termen lung”, a conchis dr. Andreea Moroianu.

Femeile care se confruntă cu aceste simptome pot cere medicului de familie un bilet de trimitere (analize decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate) pentru o evaluare hormonală completă.