De ce au avut elevii români rezultate slabe la PISA 2025. Mihaela Popa indică memorarea și inechitățile

Elevii români au fost depășiți la Citire, Științe și Matematică de țări precum Mauritius, Brunei, Uruguay, Uzbekistan, Chile și Vietnam.

Mihaela Popa spune că Evaluarea Națională îi pregătește pe elevi pentru memorare

Mihaela Popa, profesoară de matematică și fost secretar de stat în Ministerul Educației, susține că Evaluarea Națională îi pregătește pe elevi pentru subiecte-șablon care cer reproducerea informației. În schimb, PISA verifică dacă aceștia pot gândi independent și pot folosi în situații concrete ceea ce au învățat la școală.

Profesoara afirmă că rezultatele PISA nu arată doar nivelul competențelor elevilor, ci și faptul că aceștia nu reușesc să le aplice în viața reală.

Inechitățile dintre școli se văd în abandon și în condițiile de învățare

Mihaela Popa invocă diferențele mari dintre școlile din mediul rural și cele din orașe. Ea spune că, în fiecare an, între 15.000 și 18.000 de elevi care figurează în clasa a VIII-a nu mai apar înscriși la Evaluarea Națională.

Printre problemele menționate se numără școlile cu toaleta în curte, lipsa laboratoarelor, învățământul simultan și naveta copiilor pe jos, cu căruța sau cu bicicleta. În unele școli rurale există și probleme de infrastructură și dotare.

Profesoara dă exemplul unor licee și colegii cu unul sau două laboratoare de informatică, unde sute de elevi folosesc 50-60 de monitoare.

Norma didactică mai mare și lipsa personalului afectează școlile

Potrivit Mihaelei Popa, majorarea normei didactice de la 18 la 20 de ore i-a obligat pe mulți profesori, mai ales din zonele rurale, să facă naveta între școli, iar unii au părăsit sistemul.

În unele cazuri, profesorii predau discipline adiacente pentru a-și completa norma sau lucrează în trei-patru școli. Sunt menționați profesori de matematică ce predau fizică ori chimie și profesori de franceză care predau spaniolă sau engleză.

Mihaela Popa estimează rezultate mai slabe la următoarea testare PISA

Profesoara estimează că, peste trei ani, la următoarea testare PISA, rezultatele elevilor români ar putea fi și mai slabe dacă nu vor exista finanțare, implicarea autorităților, profesori suficienți și o programă actualizată.

Republica Moldova este indicată ca exemplu pentru reformele din educație

Mihaela Popa indică Republica Moldova drept posibil model prin politicile privind profesorii, programa și evaluarea. La PISA 2025, elevii moldoveni au obținut 415 puncte la Științe, cu 5 puncte mai mult decât în 2022, 410 puncte la Matematică și 404 puncte la Lectură. Decalajul față de media OECD s-a redus la cel mai mic nivel de la prima participare a țării la testare.

Profesoara leagă această evoluție de politici pentru atragerea tinerilor în cariera didactică, mentorat, salarii mai mari, locuințe și prime de instalare pentru debutanți. Ea menționează și descentralizarea școlilor și schimbarea evaluării elevilor.

În Republica Moldova, gimnaziul se încheie la 16 ani, iar clasa a IX-a este inclusă în acest ciclu. Astfel, elevii moldoveni studiază matematica de gimnaziu cu doi ani mai mult decât elevii români, care o studiază până la 14 ani.

După publicarea rezultatelor PISA, în Republica Moldova au fost anunțate modificarea evaluărilor de la finalul gimnaziului, cu accent pe competențe apropiate de cele testate de PISA, și activități de lectură. Programul „100 de povești citite” urma să fie extins în 2025 în 1.200 de grădinițe, cu distribuirea a peste 56.000 de cărți.