Fondul special înființat de Banca Mondială pentru a susține „Consiliul pentru Pace”, organismul creat sub egida lui Donald Trump, nu a primit până în prezent nicio finanțare directă. Asta deși liderii mondiali și Washingtonul au promis angajamente totale de 17 miliarde de dolari pentru reconstrucția și stabilizarea post-conflict.
Bani mutați în conturi private
Situația a ieșit la iveală după ce surse diplomatice au confirmat blocajul financiar. „Au fost depuși zero dolari”, a declarat tranșant una dintre sursele citate în documentare. Purtătorul de cuvânt al consiliului a explicat rapid că donațiile guvernamentale au existat totuși.
Numai că donatorii au preferat rute alternative. Mai exact, sumele au fost depuse direct într-un cont privat deschis la banca de investiții JPMorgan, ocolind complet mecanismul Băncii Mondiale.
Ce înseamnă asta concret pentru transparența internațională?
Spre deosebire de Banca Mondială, contul de la JPMorgan nu are nicio obligație legală de a raporta poziția financiară detaliată către contribuabili. Oficialii Consiliului pentru Pace au apărat această opțiune (extrem de criticată în cercurile diplomatice) și au precizat că instituția își va prezenta bilanțul contabil în fața propriului comitet executiv doar atunci „când va considera că este momentul potrivit”. Să fim serioși, o astfel de abordare ridică semne mari de întrebare.
Milioane de dolari blocate pe hârtie
Până în prezent, cifrele arată o discrepanță majoră între promisiuni și realitate. Marocul a contribuit cu aproximativ 20 de milioane de dolari, fonduri destinate biroului lui Nickolai Mladenov, „înaltul reprezentant” pentru Gaza post-conflict, și salariilor comitetului tehnocrat palestinian. Emiratele Arabe Unite au alocat 100 de milioane de dolari pentru instruirea unei noi forțe de poliție. Banii sunt însă blocați în acest moment. Programul nu a demarat deloc.
Iar lucrurile se complică și la Washington, pe baza datelor furnizate de Adevarul. Statele Unite s-au angajat să realoce aproximativ 1,2 miliarde de dolari din ajutorul extern. „Niciun ban din această sumă nu este gestionat direct de Consiliul pentru Pace, iar Departamentul de Stat ne-a asigurat că nici nu există intenția de a le lăsa acest control”, a explicat un consilier de rang înalt din Congresul SUA. Condiția Congresului este clară: nicio tranșă nu pleacă până când consiliul nu implementează sisteme stricte de audit.
Reconstrucția se lovește de realitatea din Gaza
Dincolo de circuitele bancare, situația din teren paralizează orice inițiativă. Planul propus inițial de Trump condiționa reconstrucția de dezarmarea completă a Hamas și retragerea forțelor israeliene. Două surse din interiorul planificării strategice au confirmat că „nici măcar un dolar american” nu a fost desfășurat efectiv pe teren. Deși au început procedurile de licitație, niciun contract nu a fost atribuit.
Dr. Bishara Bahbah, un universitar palestino-american care a facilitat negocierile administrative, a explicat impasul noului comitet tehnocrat palestinian. „Ei știu bine că, dacă intră acum în Gaza, populația îi va asalta pentru asistență umanitară, iar ei nu au în acest moment niciun instrument și nicio resursă pentru a executa ceva”, a subliniat Bahbah.
Până la urmă, purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Pace a respins acuzațiile de management defectuos, dând vina pe lipsa unui coridor securizat. „Nu strângem bani într-un cont bancar doar pentru a acorda contracte care nu pot fi livrate în realitate”, a conchis acesta. Proiectul rămâne blocat, în timp ce Congresul american așteaptă încă rapoartele de audit financiar înainte de a aproba orice transfer din cele 1,2 miliarde de dolari promise.
