Franța anunță 1.800 de arestări după protestele încheiate cu primării incendiate și magazine jefuite

Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat numărul arestărilor pe X, precizând caracterul provizoriu al bilanțului, potrivit Antena 3. Sute de mii de participanți au manifestat pașnic, în timp ce grupuri violente au atacat instituții, afaceri, vehicule și membri ai forțelor de ordine. Antena 3 relatează că sute de instituții și magazine au fost vizate sâmbătă.

Organizatorii au estimat participarea la 800.000 de persoane în întreaga țară, relatează Digi24. Sindicatul CGT, care anunțase 500.000 de manifestanți la ora 17:00, a preluat în cursul serii estimarea organizațiilor de tineret și a unui site al mișcării Vestele Galbene. Cifra reprezintă evaluarea organizatorilor.

Bilanțurile au crescut pe parcursul zilei

Sâmbătă seară, prim-ministrul Franței, Sébastien Lecornu, anunțase 1.200 de arestări și 150 de polițiști răniți. Bilanțul ulterior al arestărilor include 855 de persoane la Paris. Separat, premierul indicase peste 900 de polițiști răniți de la începutul întregului val de manifestații.

Mai mulți participanți la confruntări au fost răniți, unii grav. La Saint-Étienne, un adolescent de 17 ani și-a pierdut o mână în urma exploziei unei grenade folosite de poliție. La Paris, un manifestant a murit în urma unui stop cardiac, potrivit Digi24.

„Este un miracol că numărul victimelor nu a fost mare”, a declarat Lecornu după o vizită nocturnă la sediul Poliției.

Structura de control intern a poliției anchetează cel puțin 24 de presupuse cazuri de violență comisă de agenți. Grenadele asurzitoare fuseseră suspendate de autorități în timpul protestelor elevilor. Înainte de mobilizarea de sâmbătă, Nuñez avertizase însă că acestea puteau fi folosite în cazul unor confruntări.

Nuñez a pus o parte a atacurilor pe seama celor care au profitat de proteste ca să fure și să jefuiască. Ministrul a spus că autoritățile nu au în vedere declararea stării de urgență.

Magazinele și clădirile publice au fost atacate în mai multe orașe

La Paris, străzile au rămas acoperite de resturi provenite de la automobile, motociclete și mobilier stradal incendiate. „Străzi întregi din Paris au fost devastate metodic”, a declarat Emmanuel Grégoire, primarul capitalei franceze, după violențele de sâmbătă.

În apropierea Pieței Republicii, persoane mascate au aruncat cu artificii și bucăți de pavaj, iar poliția a intervenit cu gaze lacrimogene. Au fost atacate o bancă și un magazin de articole sportive. Un camion incendiat a transmis focul unei clădiri învecinate, iar alte grupuri au aprins pubele și au folosit sticle drept proiectile.

Pe Bulevardul Magenta au fost jefuite zeci de magazine. Au existat tentative de pătrundere în Galeries Lafayette, sedii bancare vandalizate, un magazin Lacoste devastat și un magazin de telefoane prădat. Unii dintre cei implicați au dezactivat camerele de supraveghere înainte să spargă vitrinele, potrivit Adevărul.

Forțele de ordine au utilizat și tunuri cu apă. În zonele afectate de gazele lacrimogene, locuitorii și-au închis ferestrele și ușile.

Atacurile asupra administrațiilor locale au avut forme diferite:

• La Limoges, primăria ridicată în 1883 și declarată monument istoric în 1975 a fost distrusă în mare parte de incendiu. Potrivit prefectului Maurice Barate, acoperișul se prăbușise peste etajele de dedesubt, aripa vestică fiind singura exceptată, iar două treimi din exteriorul clădirii dispăruseră.
• La Marsilia, un grup a luat bariere de pe stradă, a forțat cu ele intrarea în primărie și a rămas pentru scurt timp în interior. Televizoare au fost sparte, un bust al Mariannei a fost răsturnat, iar pe un perete a fost desenat simbolul anarhiei. Poliția i-a evacuat pe cei intrați.
• La Lille, manifestanții au pătruns în primărie și apoi au plecat. Au fost vizate instituții administrative și la Angers și Bordeaux.
• La Grenoble, autoritățile au anunțat că primăria a fost avariată. La Lyon, focul a cuprins un birou al oficiului de turism.

În Marsilia au fost sparte și geamurile unui post al poliției municipale de pe La Canebière. Bulevardul Prado a fost blocat temporar cu pubele și trotinete, apoi eliberat de forțele de ordine.

La Toulon, autoritățile locale au anunțat doi polițiști răniți de proiectile. Bariere smulse de la un târg de Crăciun au fost folosite împotriva poliției. La Caen, grupuri au jefuit și vandalizat, au aruncat pietre și au deteriorat două vehicule ale poliției; un compresor a fost utilizat pentru a forța o poartă a acesteia.

Pagubele sunt estimate la sute de milioane de euro

Autoritățile au evaluat preliminar distrugerile la sute de milioane de euro. „Întrucât violențele au continuat până târziu, în special la Paris, bilanțul financiar al pagubelor va fi mare, peste tot în țară”, a avertizat Lecornu.

Comercianților afectați le-a fost transmis un mesaj de sprijin din partea guvernului. „Suntem mobilizați la Ministerul Economiei și Finanțelor pentru a vă ajuta”, a declarat Serge Papin, ministrul francez al Comerțului.

Alexandre Bompard, președintele Federației Franceze de Comerț și Distribuție, a avertizat că sectorul va suporta consecințe economice și financiare grave.

„Vitrine sparte, obloane distruse, magazine jefuite, uneori incendiate, de la Paris la Marsilia și Lyon, trecând prin Saint-Etienne sau Nisa. Aceste acte de violență au afectat afaceri deja slăbite de ani de crize succesive, de creșterea costurilor și de scăderea numărului de clienți potențiali în centrele orașelor”, au transmis Camerele de Comerț și Industrie din Franța într-un comunicat.

Reparațiile vor afecta și bugetele publice. „Banii publici care vor fi folosiți pentru a repara aceste daune nu mai pot fi alocați altor priorități”, a declarat primarul orașului Angers.

Mobilizarea a pornit de la nemulțumirile elevilor

Protestele au început în septembrie în licee din suburbiile sărace aflate la nord de Paris. Elevii reclamau profesori absenți, condiții precare în școli și bani insuficienți pentru educație. Revendicările s-au extins la scumpiri, inegalități și deteriorarea serviciilor publice.

Mobilizarea de sâmbătă a adus împreună elevi, studenți, sindicaliști și membri ai mișcării Vestele Galbene. Apelurile la participare i-au vizat și pe profesori, salariați, pensionari și agricultori. Sindicatul CGT a cerut creșterea salariilor și pensiilor, reducerea prețurilor și protejarea serviciilor publice.

Vestele Galbene au apărut în 2018, inițial împotriva majorării taxelor pe motorină, apoi au protestat mai larg față de costul vieții și inegalități. Activitatea mișcării s-a redus după ce Emmanuel Macron a acceptat reduceri de taxe în valoare de miliarde de euro.

Yannick Maillou, profesor din La Crèche, în vestul Franței, participant la mișcarea din 2018, a explicat că au fost stabilite puncte de întâlnire și organizate grupuri pentru acordarea asistenței medicale în eventualitatea unor violențe ale poliției.

Myrtil Devillers, un alt participant la Vestele Galbene, a spus că susține revendicările, dar nu participă fiindcă se află în străinătate. El a comparat prețul benzinei de 1,40 euro pe litru din perioada participării sale la mișcare cu cel de 2,20 euro pe litru și a invocat nemulțumiri din justiție, educație, sănătate și mediul de afaceri.

Înaintea manifestațiilor, serviciile de informații anticipau între 60.000 și 110.000 de participanți în afara capitalei și între 30.000 și 60.000 la Paris. Autoritățile se pregăteau pentru aproximativ 500 de acțiuni. Prefectul poliției pariziene, Patrice Faure, interzisese manifestațiile în mai multe zone, inclusiv în jurul Palatului Élysée, al sediului guvernului și pe Champs-Élysées.

Macron promite urmărirea penală a celor implicați în distrugeri

„Cei care au vandalizat, au atacat prefecturi și afaceri și au jefuit chiar și primăriile noastre vor fi urmăriți penal și pedepsiți. Vom fi cu toții uniți împotriva celor care seamănă haos, care urmăresc doar să ne distrugă instituțiile”, a transmis președintele Franței, Emmanuel Macron, într-o declarație publicată pe Facebook.

„Nu există loc pentru violență în Republica noastră”, a scris ulterior șeful statului pe X. El și-a exprimat sprijinul pentru forțele de ordine și a apărat dreptul la manifestații pașnice.

Lecornu a avertizat că violența nu poate fi folosită pentru impunerea unui program politic. Premierul i-a cerut lui Jean-Luc Mélenchon, liderul formațiunii de extremă stânga Franța Nesupusă, La France Insoumise (LFI), să spună de partea cui se află: a poliției sau a protestatarilor.

Mélenchon, care a participat la marșul parizian, a respins asocierea susținătorilor săi cu jafurile și vandalismul. El a criticat intervenția forțelor de ordine și l-a acuzat pe premier că a contat pe agravarea situației.

„Discursurile parlamentarilor lui Jean-Luc Mélenchon, prin legitimarea violenței, prin denunțarea măsurilor de ordine publică drept opresiune și prin clamarea dezordinii ca drept, urmăresc să arunce țara în haos”, a declarat Marine Le Pen, candidata prezidențială a formațiunii de extremă dreapta Adunarea Națională, Rassemblement National (RN).

Protestele au loc cu aproximativ șase luni înaintea alegerilor prezidențiale din 2027. Mai multe sondaje recente indică posibilitatea unei confruntări între Le Pen și Mélenchon în turul al doilea.

Jordan Bardella, liderul Adunării Naționale, își exprimase înaintea manifestațiilor îngrijorarea privind confruntările. Fabien Roussel, candidatul comunist la președinție, a susținut mobilizarea la un miting din Valenciennes, în departamentul Nord, invocând scumpirea combustibililor și energiei și necesitatea influențării deciziilor guvernului.

Din Statele Unite, vicepreședintele JD Vance a atribuit violențele migranților, făcând referire la incendiul primăriei din Limoges. Președintele american Donald Trump vorbise înaintea protestelor, la un miting în statul Georgia, despre participarea la o revoluție în Franța.

Manifestații împotriva scumpirilor au avut loc și în Belgia

Sute de persoane au ieșit sâmbătă în stradă la Bruxelles și Liège. În capitala belgiană, poliția a folosit gaze lacrimogene în apropierea Bursei și a arestat aproximativ zece persoane pentru tulburarea ordinii publice.

La Bruxelles au ars pubele, trotinete de închiriat și cel puțin trei automobile. Sediul Federației Partidului Socialist a fost vandalizat. Liderul local Ahmed Laaouej a atribuit atacurile unei minorități infiltrate în manifestația tinerilor, iar ministrul belgian de Interne, Bernard Quintin, a condamnat violențele.

Un marș a fost autorizat spre Gare du Midi, unde poliția a intervenit cu un tun cu apă după folosirea unor materiale pirotehnice, panouri și lichide inflamabile. Un tun cu apă a fost utilizat și la Liège.

Liceenii belgieni se mobilizaseră de la începutul lunii octombrie, inclusiv împotriva majorării taxelor de înscriere la universitate. La Bruxelles, tensiunile au urmat unei manifestații sindicale din 9 octombrie, la care poliția estimase 30.000 de participanți.

În Franța, primarul Parisului și omologii săi din Lyon și Marsilia au cerut o întâlnire cu Lecornu la începutul săptămânii următoare. Palatul Élysée a anunțat că Macron se va adresa țării duminică seară, 18 octombrie, la ora 20:00 în Franța, potrivit Digi24. Ora 21:00 indicată de Antena 3 corespunde orei României.