Ministrul francez pentru Afaceri Europene, Benjamin Haddad, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să își mențină sprijinul ferm pentru Kiev, chiar dacă blocul comunitar analizează posibilitatea reluării negocierilor directe cu Moscova.
Discutii diplomatice si pozitia Frantei
Haddad susține că europenii ar trebui să fie „pregătiți să aibă propriul lor parcurs diplomatic” în relația cu Moscova. Dar „prioritatea” rămâne sprijinirea Ucrainei și creșterea presiunii asupra regimului condus de Vladimir Putin.
Într-un interviu acordat marți, oficialul francez a explicat că Rusia „nu se implică serios în diplomație” și „nu este interesată de o încetare a focului sau de pace”. Mai mult, el subliniază că Moscova „pierde teren” atât pe front, cât și la masa negocierilor.
„Ea (Rusia) a sperat mult timp să îi divizeze pe europeni, că ne vom slăbi determinarea. Am văzut exact opusul,” a declarat Haddad.
„Ceea ce am văzut sunt europenii intensificându-și eforturile și oferind cea mai mare parte a sprijinului pentru Ucraina. Și vedem că Rusia pierde teren peste tot din punct de vedere diplomatic,” a adăugat ministrul. El a oferit exemplul Armeniei, o țară aflată tradițional în orbita Moscovei, care s-a distanțat și s-a reorientat spre Europa după invazia din 2022.
Temeri legate de un mediator neutru
Miniștrii de externe din UE discută joi dacă blocul comunitar ar trebui să rupă izolarea diplomatică impusă Rusiei la începutul anului 2022. Așa cum arată informațiile publicate marți de Euronews, președintele francez Emmanuel Macron și premierul italian Giorgia Meloni au susținut inițial o implicare europeană directă. Cei doi lideri au afirmat că un dialog cu Vladimir Putin ar fi „util”.
Până la urmă, europenii au fost excluși din negocierile intermediate de Statele Unite.
Ce înseamnă asta concret pentru securitatea din regiunea noastră? Pentru țările aflate pe flancul estic, inclusiv România, orice decizie luată peste capul europenilor la Washington creează o vulnerabilitate directă la graniță, motiv pentru care implicarea UE la masa tratativelor devine vitală pentru stabilitatea Europei de Est.
Macron l-a trimis pe consilierul său diplomatic, Emmanuel Bonne, la Kremlin în februarie, dar acesta a fost respins rapid de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.
Acum, țările din est se opun categoric discuțiilor directe.
Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a avertizat clar că reluarea dialogului ar transforma UE într-un „mediator neutru” de la care s-ar aștepta ridicarea sancțiunilor. Iar președintele leton, Edgars Rinkēvičs, a punctat că Rusia ar transforma orice inițiativă într-un „joc de PR”, iar blocul comunitar ar „ajunge mai mult sau mai puțin cu nimic”.
Viitorul european al Ucrainei
În paralel, se discută intens despre aderarea Ucrainei la UE. Președintele Volodimir Zelenski consideră acest pas o garanție esențială pentru viitorul țării sale.
Cancelarul german Friedrich Merz a venit cu o propunere specifică: acordarea unui statut de membru „asociat” pentru Kiev (care ar oferi un loc la masa discuțiilor din Consiliu, dar fără drepturi depline de vot). Oficialii de la Bruxelles privesc însă ideea cu mult scepticism.
Dar să fim serioși, integrarea rapidă promisă la nivel politic se lovește tehnic de criteriile stricte de aderare, susținute istoric chiar de Franța.
Haddad a comentat direct această situație: „Înțeleg nevoia de a trimite un mesaj, de a trimite un semnal populației ucrainene că dorim ca Ucraina, în viitor, să fie un membru, un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene,” a explicat ministrul.
„suntem pregătiți să lucrăm și la modul în care să (…) perfecționăm acea integrare treptată. Și cred că deschiderea dezbaterii, și deschiderea conversației pe această temă este pozitivă,” a concluzionat oficialul francez.
Miniștrii de externe europeni se reunesc joi la Bruxelles pentru a stabili o poziție oficială comună pe acest subiect.
