Ambele camere ale Parlamentului francez au aprobat interzicerea utilizării rețelelor sociale de către copiii sub 15 ani. Măsura, o inițiativă emblematică a celui de-al doilea mandat al președintelui Emmanuel Macron, transformă Franța în prima țară din Uniunea Europeană care adoptă o blocare totală a acestor platforme pentru minori. Noua lege interzice și folosirea telefoanelor mobile în licee.
Tragediile din spatele deciziei politice
Mai multe familii din Franța au dat deja în judecată TikTok în urma unor sinucideri în rândul adolescenților, pe care le asociază direct cu conținutul dăunător de pe platformă.
„Am făcut campanie pentru acest proiect de lege de la bun început pentru că, sincer, nu avem altă opțiune, altă modalitate de a contracara giganții tehnologici”, a declarat Gaëlle Berbonde, o femeie de 52 de ani din regiunea Parisului. „Singurul lucru pe care îl putem face este să ne protejăm copiii, la fel cum îi protejăm de consumul de alcool.”
Femeia a povestit că fiica ei a primit primul smartphone în clasa a șaptea. Deși o aplicație de control parental monitoriza activitatea online, părinții nu aveau idee ce reprezintă cu adevărat TikTok. După câteva luni, familia a descoperit că fata se tăia și suferea de anorexie și depresie. Adolescenta a petrecut un an și jumătate în spital, dar acum, la 16 ani, este bine.
Cifrele vorbesc de la sine.
Conform autorității franceze de sănătate, unul din doi adolescenți petrece zilnic între două și cinci ore pe un smartphone. Un raport publicat în decembrie arată că aproximativ 90% dintre copiii cu vârste între 12 și 17 ani folosesc zilnic telefoanele pentru a accesa internetul. Iar 58% dintre ei le utilizează strict pentru rețelele sociale. Raportul a evidențiat efecte nocive clare, inclusiv scăderea stimei de sine și expunerea la conținut asociat cu comportamente riscante, cum ar fi automutilarea, consumul de droguri și suicidul.
Cum se va aplica legea și cine se opune
Președintele Emmanuel Macron vrea ca legea să intre în vigoare la începutul noului an școlar, în septembrie.
„Franța este deschizătoare de drumuri în Europa în ceea ce privește protejarea copiilor și adolescenților noștri”, a declarat Macron. „Vom continua.”
Dar o analiză care să stabilească dacă legea respectă Constituția Franței va avea loc probabil în curând și ar putea întârzia aplicarea ei. Interdicția nu va acoperi enciclopediile online sau directoarele educaționale și științifice. Parlamentarii din partidul de stânga Franța Nesupusă s-au opus proiectului, argumentând că nu este clară constituționalitatea acestuia, că ar pune capăt anonimatului online și că ar fi imposibil de aplicat.
Și experții tehnici văd obstacole majore. Așa cum arată Npr într-o analiză detaliată a votului, legea nu se va traduce imediat într-o interdicție totală.
Ines Legendre, consilier juridic pentru grupul de protecție online e-Enfance, a explicat dificultățile practice: „Va trebui să abordăm și problema conturilor existente pentru cei sub 15 ani. Cum îi identificăm? Cum le suspendăm? Și apoi există problema verificării vârstei pentru toate conturile noi care vor intra în vigoare”.
Valul de interdicții lovește Europa. Ce urmează pentru România
Conștientizarea pericolelor pe care rețelele sociale le reprezintă pentru creierele tinere a generat un val de restricții la nivel global. În 2024, Australia a devenit prima țară care a interzis accesul copiilor sub 16 ani pe rețelele sociale. Acolo, legea face platformele, inclusiv TikTok, Facebook, Snapchat, Reddit, X și Instagram, pasibile de amenzi de până la 50 de milioane de dolari australieni (35 de milioane de dolari americani) dacă nu reușesc să împiedice copiii mai mici de 16 ani să dețină conturi.
În Europa, premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat în februarie că țara dorește să limiteze accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani. Danemarca și Grecia au dezvăluit planuri similare, în timp ce Marea Britanie a transmis că va lua în calcul interzicerea accesului pentru tinerii adolescenți.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut la începutul acestei luni impunerea de limite. Un grup special al UE (care a analizat problema la nivel comunitar) a recomandat interzicerea accesului pentru cei sub 13 ani până când companiile de tehnologie pot dovedi că platformele lor sunt sigure. Von der Leyen a subliniat că micuții sub 3 ani nu ar trebui să fie expuși deloc la ecrane, menționând derularea infinită ca fiind una dintre trăsăturile „care creează dependență” pe care companiile trebuie să le rezolve.
V-ați gândit vreodată cât timp petrec copiii voștri dând scroll pe telefon? Până la urmă, deciziile luate acum la Bruxelles ne vor afecta direct, pentru că viitoarea propunere a Comisiei Europene privind restricționarea accesului minorilor se va aplica obligatoriu și în România, unde dependența de ecrane în școli a devenit deja o problemă cronică. Să fim serioși, legile naționale nu pot opri singure algoritmii giganților tech fără o directivă europeană clară.
Textul final a prins formă după negocierile de luni, fiind modificat exact pentru a se alinia cu Actul Legislativ privind Serviciile Digitale al UE, care stabilește reguli stricte pentru siguranța online. Comisia Europeană urmează să prezinte în viitorul apropiat o propunere oficială pe care cele 27 de state membre o vor analiza.
