Președintele francez Emmanuel Macron a ordonat desfășurarea portavionului Charles de Gaulle în Marea Mediterană și va efectua luni o vizită în Cipru, ca răspuns la atacurile repetate cu drone asupra bazei britanice RAF Akrotiri. Mișcarea vine într-un context de tensiuni crescânde în regiune, pe fondul conflictului dintre SUA-Israel și Iran, relatează Dailymail.
Liderul de la Elysee se va întâlni în Paphos cu președintele cipriot Nikos Christodoulides și cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Potrivit Dailymail, scopul întâlnirii este de a demonstra solidaritate și de a detalia măsurile pentru „a consolida securitatea în jurul Ciprului și în estul Mediteranei”.
Franța își consolidează prezența militară
Decizia de a trimite forțe navale a fost luată după ce Ciprul a fost din nou ținta unor drone de fabricație iraniană. Pe lângă portavionul Charles de Gaulle, Franța a trimis în regiune o fregată și unități de apărare aeriană pentru a proteja națiunea insulară, unde sunt staționați aproximativ 2.000 de militari britanici împreună cu familiile lor.
Palatul Elysee a subliniat că Franța are o poziție „strict defensivă” în regiune. „Această călătorie este menită să demonstreze solidaritatea Franței cu Cipru, un stat membru al Uniunii Europene cu care avem un parteneriat strategic”, a transmis președinția franceză. Vizita îi va permite lui Macron și „să sublinieze importanța garantării libertății de navigație și a securității maritime în Marea Roșie și Strâmtoarea Hormuz, în special prin operațiunea maritimă Aspides a Uniunii Europene”.
Atacuri repetate asupra bazei britanice
Tensiunile au escaladat după atacurile cu drone asupra bazei RAF Akrotiri din 1 martie, care au dus la evacuarea familiilor personalului britanic în urma unor explozii puternice. Duminică seara, baza a fost lovită din nou, un atac soldat cu avarierea pistei și a unui hangar. Oficialii ciprioți consideră că atacul a fost executat de forțele Hezbollah din Liban, susținute de Iran, și că ținta reală ar fi fost bombardierele americane staționate într-o altă zonă a bazei.
Drona iraniană care a lovit duminică baza ar fi fost echipată cu tehnologie militară rusească. Componente ale dronei, recuperate de serviciile de informații militare britanice, au fost trimise la un laborator din Marea Britanie pentru analize suplimentare, conform The Times.
Acuzații de implicare a Rusiei
Surse din serviciile de informații susțin că Rusia furnizează Iranului date despre locația activelor militare americane din Orientul Mijlociu, inclusiv nave de război și avioane. Trei oficiali familiarizați cu aceste informații au declarat că Rusia a început să asiste Iranul de la începutul războiului, pe 28 februarie. O sursă a declarat pentru The Washington Post că sprijinul rusesc reprezintă un „efort destul de cuprinzător” pentru a ajuta Teheranul să țintească forțele americane.
Președintele american Donald Trump a afirmat că nu a primit „nicio indicație” că Rusia ajută Iranul. „Dacă o fac, nu fac o treabă prea bună, pentru că Iranul nu se descurcă prea bine”, a comentat el. În schimb, șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie, Sir Richard Knighton, a spus că nu are „nicio îndoială” că Rusia a partajat informații cu Iranul. Ambasadorul Rusiei în Marea Britanie, Andrey Kelin, a declarat sâmbătă pentru Sky News că Moscova „nu este neutră”, adăugând că Rusia „sprijină Iranul”.
Răspunsul britanic și european
Secretarul britanic al Apărării, John Healey, a vizitat luni baza RAF Akrotiri. El a refuzat să excludă posibilitatea implicării trupelor britanice în conflict, dar nu a dorit să speculeze pe marginea angajamentelor viitoare. În timpul vizitei sale, Healey a fost nevoit să se adăpostească din cauza unei noi alerte de drone iraniene.
Alte țări europene și-au trimis de asemenea forțe în zonă. Spania și Olanda au confirmat că fregatele lor vor proteja Ciprul, în timp ce și Italia a desfășurat o navă de război. Aceste mișcări au avut loc în contextul în care nava britanică HMS Dragon urmează să ajungă în regiune după celelalte nave europene.
Într-o altă mișcare diplomatică, duminică, Macron a discutat cu emirul Qatarului, șeicul Tamim bin Hamad Al Thani, și cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev. Președintele francez a menționat că „Qatar și Franța împărtășesc aceeași convingere: dincolo de zgomotul armelor, stabilitatea durabilă pentru toți trebuie să vină prin dezescaladare și negociere”. De asemenea, i-a oferit „sprijin și solidaritate” liderului azer după un atac cu dronă care a stârnit temeri privind extinderea conflictului în Caucaz.
