Gaură de 1,5 miliarde de lei din concedii medicale false. Banii erau luați de la alți bolnavi

Suma este uriașă. Aproximativ 1,5 miliarde de lei pe an. Acești bani, în loc să ajungă la pacienții care chiar aveau nevoie de ei, au finanțat o adevărată industrie a înșelăciunii. Într-un interviu acordat luni pentru PS News și preluat de Mediafax, ministrul Sănătății a vorbit despre o realitate cruntă, unde fondurile pentru tratamente esențiale erau pur și simplu deturnate pentru a plăti „concediile inventate ale unora”.

„Fenomenul a fost scăpat de sub control de ani de zile”

Problema nu e deloc nouă. De fapt, Alexandru Rogobete arată că sistemul a fost slăbit bucată cu bucată de-a lungul anilor, ceea ce a permis dezvoltarea unei rețele de fraudă. Nu vorbim de o criză apărută peste noapte, ci de una care a mocnit și a crescut exploziv.

„Fenomenul concediilor medicale fictive a fost scăpat de sub control. Nu în ultimele luni, de ani de zile. Vorbim de milioane de zile de concediu medical care nu au fundament medical”, a spus Rogobete fără ocolișuri. Impactul nu e doar o cifră seacă într-un raport. El se simte direct în vieți afectate, în tratamente amânate. Cum s-a putut ajunge aici? Simplu. Lipsa controalelor și o legislație mult prea permisivă.

Economii de sute de milioane și 41 de medicamente noi

Dar lucrurile au început să se miște. Încă din vara anului trecut, Ministerul Sănătății a pornit un set de măsuri legislative, la pachet cu controale ample în toată țara. Iar rezultatele nu au întârziat să apară. Potrivit ministrului, ultimele șase luni ale anului trecut au adus o scădere clară a numărului de concedii medicale date fără justificare.

Banii există. Trebuie doar gestionați corect.

Economiile făcute nu sunt de ici, de colo. „Vorbim de câteva sute de milioane de lei economisiți”, a punctat Rogobete. Fondurile acestea nu au zăcut în conturi, ci au fost redirecționate imediat către pacienți. Banii recuperați au făcut posibilă introducerea a 41 de medicamente noi pe lista de compensate, aducând o șansă la tratamente moderne pentru mii de români.

Mea Culpa: „Greșeala noastră a fost că nu s-au nuanțat”

În lupta cu frauda s-a făcut însă o eroare de comunicare. Una recunoscută public de ministru. Măsurile, fiind generale, au creat panică și i-au pus în aceeași oală pe fraudatori și pe pacienții cu boli reale, grave. O greșeală pe care oficialul și-o asumă acum.

„Greșeala noastră, pe care am recunoscut-o public, a fost că nu s-au nuanțat”, a detaliat el. Rogobete a ținut să fie foarte clar că legitimitatea anumitor situații nu poate fi pusă la îndoială. „Nu te poți gândi că o femeie însărcinată aflată în concediu pre sau postnatal abuzează de concediu medical”, a exemplificat ministrul. „La fel, nu te poți gândi că un pacient cu cancer, care face radio sau chimioterapie, abuzează de concediu medical”, a completat el.

Pentru a repara situația, a fost deja pusă în transparență publică o ordonanță de urgență. Aceasta va introduce excepții clare de la noile reguli, protejând pacienții cronici din programele naționale, femeile însărcinate și urgențele care impun spitalizare.

Cum e în Europa? Comparația care ne pune pe gânduri

Pare greu de crezut, dar modelul românesc de plată a concediilor medicale este unul dintre cele mai generoase din Europa. Ministrul Sănătății a oferit și câteva exemple concrete din alte țări UE pentru a sublinia exact cât de mare e diferența.

„În multe țări din Europa, primele zile de concediu medical nu sunt plătite sau sunt plătite parțial”, a afirmat Rogobete, dând ca exemplu sisteme din Spania, Belgia sau Suedia. Contrastul este izbitor. „La noi, concediile medicale sunt plătite 100%”, a încheiat ministrul, lăsând în aer o întrebare despre cât de sustenabil mai poate fi sistemul actual pe termen lung.