Green Deal mort – Euractiv dezvaluie misterul crimei de Craciun

Conform Euractiv, articolul oferă „o perspectivă nouă asupra unei povești clasice”, analizând modul în care Green Deal-ul – programul de 1.000 de miliarde euro pentru neutralitatea climatică până în 2050 – a pierdut din impetus și sprijin politic în ultimii ani.

Suspecții principali în moartea Green Deal

Investigația jurnalistică identifică mai mulți „suspecți” în eșecul relativ al Green Deal-ului. Printre aceștia se numără rezistența industriei tradiționale, presiunile economice generate de pandemia COVID-19 și mai recent de războiul din Ucraina, precum și schimbările în prioritățile politice ale statelor membre UE.

„Ceea ce părea să fie o revoluție verde garantată în 2019 s-a transformat într-o luptă pentru supraviețuire politică”, notează publicația europeană în analiza sa. Implementarea măsurilor concrete s-a lovit de obstacole legislative, costuri ridicate și opoziția unor sectoare economice cheie.

Impactul asupra României și țărilor din estul Europei

Pentru România, evoluția Green Deal-ului rămâne crucială, având în vedere că țara noastră trebuie să își reducă emisiile de carbon cu 55% până în 2030 față de nivelul din 1990. Investițiile în energie regenerabilă și modernizarea industriei sunt estimate la peste 30 de miliarde euro pe următorii 7 ani.

Țările din Europa de Est, inclusiv România, au fost printre cele mai reticente în adoptarea unor ținte climatice ambițioase, invocând costurile mari de tranziție și dependența de combustibilii fosili. Sectorul energetic românesc, bazat încă în proporție de 25% pe cărbune, necesită investiții masive pentru reconversie.

Contextul politic european actual

Schimbarea în conducerea Comisiei Europene și ascensiunea partidelor eurosceptice în mai multe state membre au contribuit la diminuarea priorității acordate Green Deal-ului. Alegerile europarlamentare din 2024 au adus o creștere a influenței forțelor politice mai puțin interesate de agenda climatică.

Criza energetică declanșată de invazia rusă în Ucraina a forțat UE să își reconsidere prioritățile, punând securitatea energetică înaintea obiectivelor climatice pe termen scurt. Redeschiderea temporară a unor centrale pe cărbune în Germania și alte state membre a reprezentat un pas înapoi față de țintele inițiale.

Finanțarea și implementarea practică

Bugetul alocat Green Deal-ului a fost treptat erodat de alte priorități, inclusiv sprijinul pentru Ucraina și măsurile de relansare post-pandemie. Din cei 1.000 de miliarde euro promișe inițial pentru tranziția verde, doar 37% au fost efectiv alocați în primii 4 ani de implementare.

Birocrația excesivă și procedurile complexe de accesare a fondurilor europene pentru proiecte verzi au descurajat multe companii și administrații locale să aplice pentru finanțare. În România, rata de absorbție a fondurilor destinate Green Deal-ului a fost de doar 23% în 2023.

Perspective pentru viitorul politicilor climatice

Experții în politici europene consideră că Green Deal-ul nu este complet „mort”, ci necesită o reformulare pentru a răspunde realităților geopolitice actuale. Noua conducere europeană va trebui să echilibreze obiectivele climatice cu securitatea energetică și competitivitatea economică.

Susținătorii inițiativei speră că investigația Euractiv va contribui la identificarea soluțiilor pentru revigorarea politicilor climatice europene. Următoarea evaluare a progresului Green Deal-ului este programată pentru primul trimestru al anului 2024, când se vor stabili noile priorități legislative.