Greenpeace avertizează despre unele scurgeri radioactive la Cernobîl, după un atac cu dronă

Structură perforată, siguranță compromisă

Vestigiile reactorului care a explodat în aprilie 1986 sunt acoperite de un sarcofag vechi din oţel şi beton, construit în grabă, dar și de un înveliş exterior modern, instalat în 2016. Dar, în februarie 2025, această nouă structură metalică a fost avariată de o dronă. Ucraina a acuzat în repetate rânduri Rusia că a vizat acest sit încă de la începutul invaziei din 2022. Până la urmă, pericolul rămâne.

Deși s-au efectuat lucrări de reparații, funcția noii structuri de izolare a reactorului avariat nu a putut fi „pe deplin restabilită”, se arată într-un raport Greenpeace publicat marți. Organizația avertizează că „aceasta creşte riscul de scurgeri radioactive în mediul ambiant, în special în cazul unei prăbuşiri” a învelişului de protecţie intern.

„Ar fi catastrofal”

Iar riscurile sunt imense. V-ați întrebat vreodată ce se află, de fapt, sub acele straturi de protecție? Shaun Burnie, specialist în domeniul nuclear în cadrul Greenpeace Ucraina, oferă un răspuns îngrijorător. „Ar fi catastrofal, întrucât în interiorul sarcofagului se află 4 tone de praf extrem de radioactiv, granule de combustibil şi cantităţi enorme de particule radioactive”, a declarat acesta recent.

Problema este că reparațiile complete sunt imposibile în acest moment. „Deoarece noul scut de protecţie nu poate fi reparat în acest moment şi nu poate funcţiona aşa cum era prevăzut, există riscul de scurgeri radioactive”, susţine Burnie.

Lucrări blocate de război

Soluția tehnică ar fi demontarea elementelor instabile ale învelişului intern pentru a preveni o prăbușire necontrolată. Numai că lucrările sunt temporizate din cauza războiului, întrucât „rachetele ruseşti sunt lansate în continuare deasupra Cernobîlului”, subliniază expertul.

O acuzație extrem de gravă.

Shaun Burnie a continuat pe un ton la fel de dur: „La 40 de ani după (catastrofa de la Cernobîl), Rusia continuă să ducă un adevărat război nuclear împotriva popoarelor Ucrainei şi Europei”.

Un cutremur provocat de om

Directorul centralei, Serghi Tarakanov, a confirmat că situaţia este extrem de „periculoasă”. Pericolul nu vine doar dintr-o lovitură directă. „Dacă o rachetă cade, nu doar în interiorul structurii de protecţie, ci chiar la 200 de metri distanţă, aceasta va provoca un impact extern asemănător cu cel al unui cutremur”, trage acesta un semnal de alarmă.

Practic, unda de șoc (chiar și fără o lovitură directă) ar putea destabiliza întreaga construcție. Tarakanov a reamintit o lecție dureroasă a istoriei recente: „Şi ceea ce ne-a arătat accidentul din 1986, (…) este că particulele radioactive nu cunosc frontiere”.

Costurile pentru restaurarea structurii avariate de drona rusească în 2025 sunt, clar, uriașe. Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, menționa încă din martie o sumă care se ridică „la aproximativ 500 de milioane de euro”.