Banca Centrală a Rusiei trage un semnal de alarmă fără precedent privind piața muncii. Guvernatoarea Elvira Nabiullina a recunoscut că țara se confruntă cu o criză unică, o lipsă de forță de muncă nemaiîntâlnită în istoria modernă a țării, care afectează deja întreaga economie.
O situație fără precedent
Prezentă la un summit organizat de mediul de afaceri rus, guvernatoarea Băncii Centrale a descris o realitate sumbră. „Situația actuală este unică pe piața muncii. Niciodată în istoria modernă a Rusiei nu am trecut printr-o astfel de lipsă de forță de muncă. Nu am avut niciodată așa ceva, iar acest lucru are un impact asupra întregii situații economice și asupra deciziei noastre”, a declarat marți Elvira Nabiullina.
Iar una dintre problemele care complică luarea deciziilor este viteza cu care autoritățile primesc datele oficiale. Nabiullina a subliniat că Rosstat, institutul de statistică de la Moscova, publică cifrele privind forța de muncă abia la finalul lunii următoare celei de referință. De exemplu, datele pentru martie urmează să fie publicate pe 29 aprilie. „Aici, fireste, dacă am avea date mai actualizate, ne-ar fi de mare ajutor”, a punctat ea.
Rezerva de talente, practic epuizată
Viziunea este confirmată și de ministrul rus pentru dezvoltare economică, Maxim Reșetnikov. Acesta a declarat, tot marți, că „rezerva de talente” a Rusiei „a fost practic epuizată”. Mai mult, el consideră că găsirea de noi resurse în condițiile actuale ale pieței interne „va fi extrem de dificilă”.
Cifrele vorbesc de la sine.
Analiștii de la firma de consultanță FinExpertiza (auditorul oficial al Băncii Centrale a Rusiei) au estimat că rezerva de forță de muncă a țării s-a redus cu aproximativ trei milioane de persoane începând cu 2021, anul dinaintea declanșării războiului din Ucraina. Dar de unde vine, pe bune, acest deficit uriaș? Deși oficialii evită să vorbească despre pierderile de pe front, analiștii independenți spun că acestea agravează probleme demografice mai vechi. La asta se adaugă exodul de creiere („brain drain”) care a izbucnit după ce președintele Vladimir Putin a anunțat mobilizarea parțială în septembrie 2022, dar și nevoile uriașe ale economiei de război, care absoarbe muncitori din restul sectoarelor productive.
Muncitorii migranți, o problemă adăugată
O altă problemă majoră ține de restricționarea migrației. Timp de decenii, milioane de persoane din fostele republici sovietice din Asia Centrală au devenit indispensabile pentru economia rusă. Numai că retorica la adresa lor s-a înăsprit dramatic după atacul terorist din martie 2024 de la sala de concerte Crocus City Hall din Moscova, unul dintre cele mai sângeroase din istoria recentă a Rusiei.
Peste 10 persoane, majoritatea etnici tadjici care locuiau și munceau în Rusia, au fost arestate. La scurt timp după atac, președintele Vladimir Putin a cerut autorităților o „schimbare radicală” a politicilor de imigrație. E drept că, în același timp, a avertizat că atacul a fost menit să semene discordie, xenofobie și islamofobie în țară.
În aceste condiții, ministrul Reșetnikov a adăugat că obiectivul cel mai important devine stimularea creșterii productivității în rândul lucrătorilor existenți, un proces ce ar putea fi facilitat, printre altele, prin modificări ale legislației ruse.
