O zi de concediu medical plătit de la bugetul de stat dispare, iar angajatorii primesc o pârghie de control fără precedent. Șefii vor putea cere verificări direct la Casa de Asigurări de Sănătate dacă au suspiciuni legate de un certificat medical. Acestea sunt principalele modificări dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care vizează reducerea fraudelor și echilibrarea bugetului. Măsurile, anunțate joi, pun pe jar atât medicii, cât și angajații și promit să schimbe fundamental modul în care se acordă și se verifică adeverințele de boală în România.
Pachetul de măsuri, cel mai probabil adoptat sub forma unei Ordonanțe de Urgență, vine în contextul unui efort mai amplu al executivului de a aduce „mai multă claritate în sistemul fiscal”, după cum arată și recentele decizii de digitalizare a ANAF. Acum, lupa se pune pe sistemul de sănătate, unde cheltuielile cu indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă au explodat în ultimii ani.
Ce s-a schimbat, concret
Trei sunt pilonii pe care se sprijină noua reformă. Prima și cea mai directă măsură care afectează buzunarul angajaților este tăierea unei zile din plata concediului medical de la bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Deși detaliile exacte de aplicare vor fi stabilite prin norme, principiul este clar: statul vrea să descurajeze concediile medicale de foarte scurtă durată, considerate a fi principala sursă de abuz.
A doua modificare majoră le dă angajatorilor puterea de a contesta un concediu medical. Dacă un manager are îndoieli cu privire la veridicitatea bolii unui salariat, va putea sesiza direct Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru a declanșa un control. Până acum, mecanismele erau greoaie și rareori utilizate. Noua prevedere simplifică procedura și mută presiunea pe medicul care a eliberat certificatul și pe pacientul care îl folosește.
În al treilea rând, Guvernul umblă și la sursa problemei: medicii. Se anunță controale mult mai stricte la cabinetele medicale, vizându-i în special pe doctorii care eliberează un număr nejustificat de mare de certificate. Mai mult, se va limita numărul de contracte pe care un medic le poate avea cu CNAS în sistemul ambulatoriu. Miza este de a reduce posibilitatea ca unii medici să transforme eliberarea de concedii medicale într-o afacere, fără o bază medicală reală.
Angajatorul, noul detectiv
Posibilitatea ca șeful să ceară un control la CNAS este, de departe, cea mai controversată prevedere. Pe de o parte, organizațiile patronale salută măsura ca pe un instrument necesar pentru a stopa un fenomen care costă companiile sume uriașe și le perturbă activitatea. Doar că sindicatele și asociațiile de pacienți atrag atenția asupra riscului de abuzuri. Cum se va face departajarea între o suspiciune rezonabilă și un act de hărțuire la locul de muncă?
Întrebarea care stă pe buzele tuturor este cum va funcționa exact acest mecanism. Ce documente va trebui să prezinte angajatorul pentru a-și susține suspiciunea? Cât de repede va reacționa CNAS? Și ce se întâmplă dacă, în urma controlului, se dovedește că salariatul era, într-adevăr, bolnav? Răspunsurile la aceste întrebări vor fi cruciale și se vor regăsi, cel mai probabil, în normele de aplicare ce vor fi publicate în Monitorul Oficial.
Medici și pacienți, între ciocan și nicovală
Limitarea contractelor cu CNAS pentru ambulatoriu și înăsprirea controalelor la medici sunt menite să curețe sistemul. Problema este că ar putea afecta și pacienții reali. O rețea mai restrânsă de medici în contract cu Casa ar putea însemna cozi mai mari și un acces mai dificil la servicii medicale decontate. Medicii de familie, deja supraaglomerați, se tem că vor fi supuși unei presiuni birocratice și mai mari.
„Vom ajunge în situația în care medicului îi va fi teamă să elibereze un certificat medical unui pacient care are cu adevărat nevoie, de frica unor controale și a unor posibile sancțiuni”, ar putea suna reacția unui reprezentant al medicilor.
Pentru pacienți, teama de a fi verificat de angajator ar putea duce la situații în care vin la muncă deși starea de sănătate nu le permite, cu riscuri atât pentru ei, cât și pentru colegi. Găsirea unui echilibru între combaterea fraudei și protejarea dreptului la sănătate al angajatului onest va fi cea mai mare provocare a acestei reforme.
Ce urmează
Anunțul făcut de premierul Ilie Bolojan după ședința de Guvern de joi, 5 martie 2026, este doar începutul. Ordonanța de Urgență trebuie să fie publicată în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare. Ulterior, Ministerul Sănătății și CNAS vor trebui să elaboreze normele metodologice care vor detalia fiecare aspect al reformei: de la procedura exactă prin care angajatorul poate cere un control, la criteriile pe baza cărora se vor face verificările la medici și noile condiții de contractare în ambulatoriu.
Impactul real al acestor măsuri se va vedea în lunile următoare. Deocamdată nu se știe dacă Guvernul va reuși să stopeze „industria” concediilor medicale fictive fără a îngrădi accesul la acest drept fundamental pentru milioanele de angajați corecți din România.
Surse:
