Valul de scumpiri îi face pe români să strângă cureaua tot mai tare. Un nou sondaj arată că aproape jumătate dintre cetățeni, mai exact 48,5%, au tăiat vacanțele de pe lista de cheltuieli. Iar situația nu se oprește aici, cifrele fiind la fel de mari și în alte domenii considerate non-esențiale.
La ce se renunță cel mai des
Pe lângă vacanțe, un procent aproape identic de români, 48%, declară că nu își mai cumpără haine noi. Aceeași pondere, 48%, se înregistrează și în cazul celor care renunță la ieșirile în oraș. Practic, aproape unul din doi români alege să stea mai mult acasă pentru a face economii.
Dar lista nu se încheie aici. Aproape o treime dintre respondenți au tăiat de pe listă activitățile culturale (mersul la muzee, teatru, spectacole și concerte). Un sfert dintre oameni cumpără mai puține produse cosmetice și de îngrijire personală, în timp ce 12% dintre români, un procent deloc de neglijat, spun că au fost nevoiți să taie din bugetul pentru activitățile extra-școlare ale copiilor.
Cum vine asta, până la urmă? Oamenii se tem de ce va urma.
Sociolog: „Oamenii se așteaptă să se scumpească lucrurile și mai mult”
Alex Dincovici, sociolog și antropolog, consideră că această reacție este una firească în contextul actual, marcat de o incertitudine economică profundă. El avertizează că valul de scumpiri nu s-a încheiat.
„Este de așteptat, mai ales dacă ne gândim și la scumpirile care vor urma, pentru că anul acesta ar trebui să crească și factura la gaze, cel puțin. Nu se va resimți acest lucru la început, dacă se va întâmpla până la urmă în prima parte a anului, dar oamenii se așteaptă să se scumpească lucrurile și mai mult și e foarte, foarte multă incertitudine în piață”, explică Dincovici.
Specialistul adaugă și un alt factor de stres: piața muncii.
„Și dacă dublăm toate aceste discuții despre scumpiri, de disponibilizările care se întâmplă, de exemplu, în sectorul IT au început să apară în multe părți din lume și vedem că încep să se întâmple și în România, e cumva firesc ca în fața unei val de incertitudini oamenii să devină din ce în ce mai precauți. Și cumva vacanțele sunt lucruri la care se poate renunța cel mai ușor, aș spune, dar pe de altă parte cred că diferă foarte mult în funcție de venit, de mediu, de rezidență, pentru că-s foarte mulți români care nu-și permit să plece în vacanță și există mare parte a populației care nici nu prea mai are la ce să renunțe și sunt date care nu se văd foarte, foarte bine în aceste cifre, dar pe care cumva le putem intui din spate,” a precizat Alex Dincovici.
Impactul psihologic: anxietate și neîncredere în viitor
Dincolo de cifrele seci, aceste renunțări au un efect direct asupra stării de spirit a populației. V-ați gândit vreodată cum se traduce această presiune constantă în viața de zi cu zi? Sociologul vorbește despre o anxietate în creștere, alimentată de un sentiment de neputință.
„Cred că toate aceste lucruri duc la o anxietate de fapt din ce în ce mai mare și o anxietate care aș spune că e foarte posibil să crească din nou, nu neapărat doar la nivel național, ci în toată lumea, în fața acestor lucruri care se întâmplă și care par să fie complet scăpate de sub controlul nostru și asupra cărora nu putem interveni”, subliniază Dincovici.
Potrivit acestuia, evenimentele globale, de la conflicte la crize economice, ne fac să fim tot mai pesimiști.
„Toate scumpirile acestea care sunt afectate de niște lucruri care par să se afle la o distanță foarte, foarte mare de noi, de fapt, ne fac din ce în ce mai puțin încrezători în ziua de mâine, în viitor și în ceea ce se poate întâmpla.
Și cred că aceste lucruri se vor vedea mai ales la generațiile tinere, care și asta, mă rog, spun anecdotic, din experiența pe care o am cu propriu studenți, că încep să vadă din ce în ce mai puține traiectorii posibile, spunem de viitor, optime în acest moment, care nu știu ce să facă și unde să se orienteze în și în viitorul apropiat, dar și în viitorul și în viitorul îndepărtat, pentru că din nou părea că lucrurile s-au îndreptat într-o direcție bună perioadă destul de lungă de timp”, a adăugat specialistul.
