România a înregistrat o creștere economică de doar 0,7% anul trecut, arată datele oficiale publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Numai că, dincolo de cifra anuală, aceleași date confirmă un semnal de alarmă serios: economia țării a intrat în recesiune tehnică la finalul lui 2025.
Recesiune tehnică, confirmată oficial
Institutul Național de Statistică a pus capăt speculațiilor. Datele arată clar că economia s-a contractat pentru două trimestre consecutive, definiția clasică a recesiunii tehnice. PIB-ul a scăzut cu 1,8% în trimestrul IV față de trimestrul III din 2025, pe seria ajustată sezonier, confirmând astfel tendința negativă din a doua jumătate a anului.
Comunicatul oficial al INS este lipsit de echivoc: „Produsul intern brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,8% comparativ cu trimestrul III 2025; Faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 0,2%, pe seria brută şi o scădere de 1,4% pe seria ajustată sezonier; Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrele I-IV 2025, nefiind înregistrate modificări semnificative faţă de varianta publicată în din 6 martie 2026”.
economia a intrat pe roșu.
Contradicția cifrelor
V-ați întrebat cum e posibil să avem creștere pe tot anul, dar să fim în recesiune? E drept că, la prima vedere, pare o contradicție. Explicația stă în diferența de calcul. Față de același trimestru din 2024, PIB-ul a crescut cu un firav 0,2% pe seria brută. Dar datele ajustate sezonier, cele care arată trendul real de la un trimestru la altul, indică o scădere de 1,4%.
Așadar, deși per total anul 2025 a fost pe plus datorită performanței din prima parte, finalul de an a adus o frânare bruscă și o intrare în teritoriul negativ.
Motoarele economiei: Cine a tras în sus și cine a frânat
Hai să vedem, pe bune, ce sectoare au mai mișcat ceva în 2025. Creșterea economică modestă a fost susținută în principal de construcții și servicii. Construcțiile (cu o contribuție de +0,5% la modificarea PIB) au avut un rol important, alimentate de investițiile publice și de proiectele imobiliare.
Iar sectorul IT și comunicațiile au continuat să aducă un aport pozitiv, cu o contribuție de +0,3%, la fel și agricultura, cu +0,2%. În schimb, industria a avut o evoluție slabă și a reprezentat principalul factor negativ, fiind afectată de cererea externă redusă. Contribuția sa la creșterea PIB a fost zero (0,0%). O altă frână a venit din zona activităților profesionale, științifice și tehnice, care au avut o contribuție negativă de -0,3%.
Multe alte domenii, precum intermedierile financiare, tranzacțiile imobiliare sau administrația publică, au stagnat, având o contribuție nulă la evoluția PIB-ului.
