INS confirmă recesiunea tehnică, în ciuda unei creșteri anuale de 0,7%
România a înregistrat o creștere economică de doar 0,7% anul trecut, arată datele oficiale publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Numai că, dincolo de cifra anuală, aceleași date confirmă un semnal de alarmă serios: economia țării a intrat în recesiune tehnică la finalul lui 2025.
Recesiune tehnică, confirmată oficial
Institutul Național de Statistică a pus capăt speculațiilor. Datele arată clar că economia s-a contractat pentru două trimestre consecutive, definiția clasică a recesiunii tehnice. PIB-ul a scăzut cu 1,8% în trimestrul IV față de trimestrul III din 2025, pe seria ajustată sezonier, confirmând astfel tendința negativă din a doua jumătate a anului.
Comunicatul oficial al INS este lipsit de echivoc: „Produsul intern brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,8% comparativ cu trimestrul III 2025; Faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 0,2%, pe seria brută şi o scădere de 1,4% pe seria ajustată sezonier; Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrele I-IV 2025, nefiind înregistrate modificări semnificative faţă de varianta publicată în din 6 martie 2026”.
economia a intrat pe roșu.
Contradicția cifrelor
V-ați întrebat cum e posibil să avem creștere pe tot anul, dar să fim în recesiune? E drept că, la prima vedere, pare o contradicție. Explicația stă în diferența de calcul. Față de același trimestru din 2024, PIB-ul a crescut cu un firav 0,2% pe seria brută. Dar datele ajustate sezonier, cele care arată trendul real de la un trimestru la altul, indică o scădere de 1,4%.
Așadar, deși per total anul 2025 a fost pe plus datorită performanței din prima parte, finalul de an a adus o frânare bruscă și o intrare în teritoriul negativ.
Motoarele economiei: Cine a tras în sus și cine a frânat
Hai să vedem, pe bune, ce sectoare au mai mișcat ceva în 2025. Creșterea economică modestă a fost susținută în principal de construcții și servicii. Construcțiile (cu o contribuție de +0,5% la modificarea PIB) au avut un rol important, alimentate de investițiile publice și de proiectele imobiliare.
Iar sectorul IT și comunicațiile au continuat să aducă un aport pozitiv, cu o contribuție de +0,3%, la fel și agricultura, cu +0,2%. În schimb, industria a avut o evoluție slabă și a reprezentat principalul factor negativ, fiind afectată de cererea externă redusă. Contribuția sa la creșterea PIB a fost zero (0,0%). O altă frână a venit din zona activităților profesionale, științifice și tehnice, care au avut o contribuție negativă de -0,3%.
Multe alte domenii, precum intermedierile financiare, tranzacțiile imobiliare sau administrația publică, au stagnat, având o contribuție nulă la evoluția PIB-ului.
Alexandra Badea
Pe news24.ro, Alexandra Badea scrie la rubricile Economie, Politică și Externe. Toate articolele →
Citește și
Ana Boata estimează pagube de 1,5 miliarde de euro după violențele din Franța
Bursele europene scad după protestele din Franța, cu pierderi la bănci și companiile din apărare
Luca Niculescu propune ajutoare la curent și gaze. Reducerea de 150 de lei este un scenariu, nu o sumă aprobată
Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră
Bravonet
David Fincher a eliminat aproximativ 60 de pagini scrise de Tarantino pentru revenirea lui Brad Pitt ca Cliff Booth
Lyla
Cum recunoști dependența de jocuri de noroc și ceri ajutor înainte ca datoriile să afecteze întreaga familie
Revista Ioana
Tot mai mulți copii ajung la Urgențe în Capitală cu simptome respiratorii sau digestive
Financiarul
Guvernul înființează două funcții de ministru delegat pentru digitalizare și învățământ preuniversitar
Dolce Sport
Rapid debutează pe propriul parchet în Euroligă contra Fenerbahçe, deținătoarea trofeului
GetPony
Un compromis european ar permite vânzarea unor mașini noi cu motor termic după 2035