Autoritățile iraniene au întrerupt accesul la internet și liniile telefonice joi, după ce manifestanții s-au alăturat protestelor inițiate de prințul moștenitor aflat în exil, potrivit Romanialibera. Demonstrațiile reprezintă primul test major pentru a arăta dacă Prințul Moștenitor Reza Pahlavi poate influența poporul iranian.
Blackout digital total în timpul protestelor
NetBlocks a confirmat într-o postare pe rețelele sociale că întreruperea internetului vine în urma unei serii de măsuri de cenzură digitală tot mai ample. „Blackout-ul digital vizează protestele din întreaga țară și împiedică dreptul publicului de a comunica într-un moment critic”, a declarat organizația de monitorizare a internetului.
Locuitorii din Teheran au ieșit în stradă joi seară, răspunzând la apelul prințului moștenitor exilat. Accesul la comunicații a fost blocat imediat după începerea manifestațiilor, o tactică folosită frecvent de regimul iranian pentru a limita organizarea protestelor și fluxul de informații către exterior.
Lozinci pro-monarhiste în ciuda riscului de moarte
Demonstrațiile au inclus lozinci de susținere a șahului, un act care în trecut ar fi putut duce la o condamnare la moarte. Această schimbare subliniază furia care alimentează protestele care au început din cauza economiei Iranului aflate în dificultate. Manifestanții riscă acum să exprime deschis susținerea pentru monarhie, semn al disperării și nemulțumirii profunde față de regimul actual.
Prințul Reza Pahlavi este fiul ultimului șah al Iranului, Mohammad Reza Pahlavi, care a fugit din țară chiar înainte de Revoluția Islamică din 1979. Tatăl său, grav bolnav la acea vreme, a murit în exil în 1980, lăsând fiului său rolul de pretendent la tronul iranian.
Închiderea piețelor în semn de solidaritate
Joi, protestele din Iran au continuat cu sprijinul comercianților locali. Mai multe piețe și bazaruri s-au închis în semn de susținere a protestatarilor, o mișcare semnificativă având în vedere importanța economică a acestor centre comerciale tradiționale. Participarea bazarurilor la proteste marchează o escaladare a nemulțumirii, întrucât acești comercianți formează o clasă influentă în societatea iraniană.
Închiderea piețelor demonstrează că protestele au depășit nivelul studenților și activiștilor, extinzându-se către sectoare economice cheie. Această solidaritate economică amplifică presiunea asupra autorităților și arată că nemulțumirea traversează diferite straturi sociale.
Bilanțul violent al represiunii
Violențele din jurul demonstrațiilor au ucis cel puțin 39 de persoane, în timp ce peste 2.260 de persoane au fost reținute, a declarat Agenția de știri Human Rights Activists, cu sediul în SUA. Aceste cifre reflectă intensitatea represiunii guvernamentale și determinarea protestatarilor de a continua manifestațiile în ciuda riscurilor.
Președintele iranian Massoud Pezeshkian a cerut miercuri forțelor de securitate să nu adopte nicio măsură împotriva protestatarilor, făcând o delimitare clară între participanții pașnici la manifestații și cei pe care autoritățile îi consideră revoltați. Această declarație sugerează tensiuni în cadrul conducerii iraniene privind gestionarea crizei.
Arestări și acuzații de spionaj
Ascensiunea protestelor sporește presiunea asupra Iranului pe multiple fronturi. În ultimele zile, presa iraniană a relatat despre arestarea unor persoane prezentate de autorități drept agenți ai Mossadului, serviciul secret israelian. Aceste arestări par să facă parte din strategia guvernului de a atribui protestele influenței străine.
Justiția nu a stabilit însă nicio legătură între execuția anunțată și protestele aflate în desfășurare. Această tactică de a acuza forțele externe pentru tulburările interne este frecvent utilizată de regimul iranian pentru a delegitima mișcările de protest autohtone.
Contextul economic al revoltei
Protestatarii au ieșit în străzile din orașele din Iran de la sfârșitul lunii decembrie, pe fondul furiei provocate de creșterea costului vieții și de devalorizarea monedei locale. Economia iraniană se confruntă cu o criză profundă, aggravată de sancțiunile internaționale și managementul deficitar al resurselor.
Inflația galopantă și șomajul ridicat, în special în rândul tinerilor, au creat un teren fertil pentru nemulțumirea socială. Protestele actuale se înscriu într-un ciclu mai larg de manifestații care au marcat Iran în ultimii ani, fiecare val fiind declanșat de probleme economice acute și frustrarea față de lipsa reformelor.
