Iranul amenință cu o mlaștină a morții după sosirea a 2.500 de pușcași marini americani

Răspunsul dur al Teheranului

Liderii iranieni au fost tranșanți. Ei au declarat că forțele lor sunt pregătite și așteaptă soldații americani, amenințând că „îi vor arde de vii și îi vor pedepsi pe partenerii lor regionali pentru totdeauna”. Mohammad-Bagher Ghalibaf, președintele parlamentului iranian, a acuzat SUA că plănuiesc un atac terestru în timp ce vorbesc despre soluții diplomatice. El a adăugat sec: „Focul nostru continuă. Rachetele noastre sunt pregătite. Hotărârea și credința noastră au crescut.”

Iar purtătorul de cuvânt al Gărzii Revoluționare Islamice, Ebrahim Zolfaqari, l-a vizat direct pe președintele american. „Din păcate, liderii Statelor Unite au delegat autoritatea de a comanda forțele armate unei persoane care, din cauza pozițiilor și deciziilor dezechilibrate, periculoase și greșite, a condus armata americană în mlaștina morții.”

Planurile Americii: invazie sau raiduri?

Această reacție virulentă vine după ce nava USS Tripoli (o navă de asalt amfibie) a sosit vineri în Orientul Mijlociu, transportând mii de pușcași marini și marinari. Potrivit Comandamentului Central al SUA, nava era echipată cu „avioane de transport și de luptă, precum și cu mijloace de asalt amfibiu și tactice”.

Numai că lucrurile stau puțin diferit la Washington. Oficialii americani au declarat pentru Washington Post că orice potențială operațiune terestră nu ar însemna o invazie pe scară largă, ci ar putea implica, în schimb, o serie de raiduri. Printre țintele discutate se numără ocuparea insulei Kharg, un nod necesar pentru exportul de petrol iranian, și raiduri în zonele de coastă de lângă Strâmtoarea Hormuz. Un oficial a estimat că îndeplinirea acestor obiective ar putea dura „câteva luni”. totusi, expertul militar Michael Eisenstadt, de la Institutul pentru Politica Orientului Apropiat din Washington, a avertizat asupra pericolelor: „Pur și simplu nu aș vrea să mă aflu în acel loc mic, având în vedere capacitatea Iranului de a lansa drone și, poate, artilerie.”

Un conflict cu preț piperat

Și, până la urmă, care este costul acestui conflict care a intrat deja în a cincea săptămână? Dincolo de retorică, războiul a pus în pericol aprovizionarea mondială cu petrol și gaze, a provocat o penurie de îngrășăminte și a perturbat grav traficul aerian. Blocada impusă de Iran în Strâmtoarea Ormuz a dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor la combustibil, un baril de țiței ajungând la 98 de euro, față de aproximativ 58 de euro înainte de criză.

Pe plan uman, 13 soldați americani au fost uciși în luptă în ultima lună. Iar opinia publică de acasă este divizată. Un sondaj realizat de Associated Press arată că aproximativ 62% dintre americani se opun unei invazii terestre, în timp ce doar 12% sunt în favoarea acesteia.

Marea Britanie, trasă în joc

În tot acest tablou tensionat, Marea Britanie se pregătește să intre în scenă. Londra ia în calcul să trimită în Strâmtoarea Ormuz nava de debarcare amfibie RFA Lyme Bay, recent modernizată cu drone autonome de detectare a minelor. O sursă din domeniul apărării a precizat că nu s-a luat încă o decizie, dar a adăugat: „Această măsură preventivă le oferă miniștrilor opțiuni… pentru a contribui la reluarea fluxului normal al transportului maritim comercial.”

Mișcarea vine și pe fondul criticilor lui Donald Trump, care a susținut că Regatul Unit „ar trebui să se implice cu entuziasm” în eforturile de redeschidere a căii navigabile.

Dar, în ciuda retoricii belicoase, Donald Trump a susținut sâmbătă că negocierile cu Teheranul „merg foarte bine”, deși Iranul insistă că nu poartă discuții cu Casa Albă. E drept că, în același timp, președintele a avertizat Iranul să pună capăt blocadei – care a lăsat circa 2.000 de nave blocate în Golf – sau se va confrunta cu atacuri asupra infrastructurii sale energetice, prelungind însă termenul limită până pe 6 aprilie. În acest context, Pakistanul a anunțat că va găzdui în zilele următoare discuții între SUA și Iran, în timp ce duminică, în unele zone din Teheran și orașul vecin Karaj, alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă în urma unor atacuri asupra infrastructurii.