Iranul a ridicat tonul amenințărilor: dacă Donald Trump, fostul președinte al SUA, ar ordona lovituri ca răspuns la protestele care zguduie țara, bazele americane vor fi ținte sigure. Avertismentul vine după ce Trump a transmis Teheranului că Statele Unite vor „lovi dur” dacă protestatarii sunt uciși, iar presa internațională scrie că analizează serios opțiunile de acțiune. Să fie oare o nouă criză la orizont?
Amenințările Iranului, tot mai dure
Presiunea internațională crește, iar Teheranul pare să răspundă cu și mai multă agresivitate. Iranul a declarat că este gata să atace bazele israeliene și americane din regiune. Mohammad Bagher Qalibaf, președintele Parlamentului iranian, a tunat: „În cazul unui atac asupra Iranului, atât teritoriul ocupat, cât și toate centrele militare, bazele și navele americane din regiune vor fi țintele noastre legitime”.
Această amenințare vine într-un moment extrem de delicat, când sute de oameni au fost uciși pe străzile din Iran. Protestele s-au extins deja în 185 de orașe din toate cele 31 de provincii, iar oamenii cer cu disperare încetarea guvernării liderului suprem Ali Khamenei. Va ceda regimul?
Reacția internațională: un ecou al curajului
Guvernul britanic a lăudat curajul protestatarilor. Yvette Cooper, secretarul de externe britanic, a subliniat: „Este nevoie de un curaj real pentru a vorbi într-un sistem autoritar, mai ales pentru femeile tinere, dar nu ar trebui să fie nevoie de curaj doar pentru a-ți face vocea auzită”. Cooper a precizat că libertatea de exprimare și adunarea pașnică sunt drepturi fundamentale, iar exercitarea acestor drepturi nu ar trebui să implice amenințări cu violență sau represalii. Un mesaj clar pentru Teheran!
În Marea Britanie, se cere cu insistență interzicerea Corpului Gardienilor Revoluționari Islamici (IRGC). Laila Jazayeri, directorul Asociației Femeilor Anglo-Iraniene din Marea Britanie, a declarat că IRGC a depășit orice limită și a cerut primului ministru să interzică această forță letală care ucide oameni în Iran. Va asculta guvernul britanic aceste voci?
Iranul sub presiune: ce se întâmplă pe străzi?
Protestele au pornit de la Grand Bazaar din Teheran, la sfârșitul lunii decembrie, din cauza politicilor economice dezastruoase. Apoi, s-au extins rapid la universități și în alte orașe. Trump a oferit sprijin protestatarilor printr-o postare pe rețelele sociale: „Iranul se uită la LIBERTATE, poate ca niciodată până acum. SUA sunt gata să ajute!!!”. Să fie acesta un semnal pentru o intervenție?
Potrivit The Wall Street Journal, președintelui american îi vor fi prezentate mai multe opțiuni pentru a gestiona criza, de la sancțiuni la lovituri militare. Departamentul de Stat al SUA a emis, de asemenea, o declarație prin care avertizează conducerea Iranului „să nu se joace” cu Trump, adăugând că „atunci când spune că va face ceva, chiar face”. Adică, să ne așteptăm la orice?
Grupul pentru drepturile omului HRANA (Human Rights Activists News Agency), cu sediul în SUA, a raportat că numărul victimelor a ajuns la 466, cu peste 10.000 de persoane arestate. Organizațiile pentru drepturile omului avertizează că o pană de curent în curs face dificilă verificarea și înregistrarea corectă a deceselor. O imagine sumbră, fără îndoială.
Conform Independent, se aud focuri de armă neîncetat, iar relatările martorilor oculari, distribuite pe Twitter prin Starlink, descriu un masacru pe scară largă. O persoană, care ar fi vorbit din cartierul Narmak din nord-estul capitalei, a declarat că regimul a deschis focul asupra mulțimilor: „Am văzut toate străzile acoperite de pete de sânge. Spălau sângele copiilor acestei țări de pe asfalt cu apă sub presiune după ce i-au masacrat. Erau pete de sânge pe toate străzile orașului”.
O altă persoană a adăugat că apelurile mobile și fixe nu funcționează și că regimul trimite mesaje prin care avertizează cetățenii să nu-și părăsească casele deoarece „teroriști înarmați sunt afară”. Magazinele sunt goale și mâncarea se termină. În vestul Iranului, joi, ultima dată când majoritatea zonelor au avut acces la rețeaua mobilă, un bărbat a declarat pentru The Independent că și combustibilul este deficitar: „Situația este teribilă, dar toată lumea este optimistă că regimul va cădea”. Să fie oare doar o chestiune de timp?
Israelul, cu ochii pe Iran
Având în vedere amenințările repetate ale Iranului la adresa Israelului, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a convocat consilieri și miniștri de rang înalt pentru o consultare preliminară de securitate. Se spune că Forțele de Apărare Israeliene (IDF) rămân pregătite operațional pentru a răspunde dacă este necesar, pe fondul temerilor privind o criză în extindere în Orientul Mijlociu, dar tratează protestele anti-regim ca pe o chestiune internă iraniană deocamdată. Până când?
Ce implică toate astea pentru Marea Britanie?
În Marea Britanie, guvernul este presat să interzică IRGC, în timp ce mii de oameni au ieșit pe străzile din Londra pentru a-și arăta susținerea pentru o schimbare de regim. Heidi Alexander, ministru în cabinetul britanic, a declarat că guvernul britanic a considerat întotdeauna Iranul ca pe un stat ostil și analizează situația, sperând că se poate ajunge la o soluție alternativă la forță. „Este o situație îngrijorătoare acolo și am dori să vedem orice se întâmplă în viitor implicând o tranziție pașnică în care oamenii să se bucure de libertăți fundamentale și să vedem valori democratice adecvate înapoi în inima Iranului”, a spus Alexander.
Kemi Badenoch, lider conservator, a declarat că ar fi corect ca SUA să ajute la înlăturarea conducerii Republicii Islamice și a indicat că ar sprijini implicarea RAF, dacă ar fi necesar. Ea a menționat loviturile recente ale RAF în Siria și a subliniat importanța unei coaliții largi de țări pentru a crea un Iran stabil. Badenoch a adăugat că Iranul „ar șterge cu mare bucurie Marea Britanie dacă ar simți că poate scăpa cu asta” și că „nu are nicio problemă cu înlăturarea unui regim care încearcă să ne facă rău”. Un discurs dur, care anunță vremuri tulburi.
