Knessetul, forul legislativ al Israelului, a adoptat luni seara o lege extrem de controversată care instituie pedeapsa cu moartea pentru teroriști. Proiectul, depus de partidul de extremă-dreapta Forța Evreiască, a trecut în a treia lectură cu 62 de voturi pentru și 48 împotrivă, premierul Benjamin Netanyahu numărându-se printre susținători.
O lege cu dedicație?
La prima vedere, legea pare generală. Cadrul prevede că orice persoană care „cauzează intenționat moartea alteia în scopul de a aduce atingere unui cetățean sau rezident israelian, cu intenția de a pune capăt existenței Statului Israel, va fi condamnată la moarte sau la pedeapsa cu închisoarea pe viață”. Numai că, pentru palestinienii din Cisiordania, lucrurile stau puțin diferit. Acolo, textul prevede că pedeapsa cu moartea devine sancțiunea implicită dacă justiția militară israeliană califică omuciderea drept act de terorism.
V-ați gândit vreodată la diferența de tratament? Palestinienii din Cisiordania (teritoriu ocupat de Israel din 1967) sunt judecați de tribunale militare, în timp ce coloniștii israelieni ajung în fața tribunalelor civile. Grupul pentru drepturile omului B’Tselem susține că aceste curți militare au o rată de condamnare de 96% și un istoric de obținere a mărturisirilor prin tortură.
Imediat după vot, Asociația pentru drepturile civile în Israel (ACRI) a și depus un recurs la Curtea Supremă. Această lege este „neconstituțională, discriminatorie prin natură și, pentru palestinienii din Cisiordania, adoptată fără bază juridică”, a denunțat ONG-ul.
Ben-Gvir sărbătorește cu șampanie
Iar principalul promotor al legii, ministrul securității naționale Itamar Ben-Gvir, nu și-a ascuns deloc satisfacția, fiind filmat în timp ce desface o sticlă de șampanie. El a purtat în perioada premergătoare votului insigne în formă de ștreang.
„Aceasta este o zi a dreptăţii pentru cei ucişi, o zi a descurajării pentru duşmani”, a declarat Ben-Gvir în Knesset.
„Cine alege teroarea, alege moartea”, a avertizat el. Ben-Gvir, care a fost condamnat în 2007 pentru incitare la rasism împotriva arabilor, a făcut din această lege o promisiune cheie în campania sa electorală din 2022.
Legea nu se va aplica retroactiv.
Asta înseamnă că teroriștii Hamas care au atacat Israelul pe 7 octombrie 2023 nu vor intra sub incidența ei.
Care au fost criticile dure din Europa?
Patru state europene importante – Franța, Germania, Italia și Regatul Unit – au cerut Israelului să renunțe la proiect. Într-o declarație comună, miniștrii de externe ai celor patru țări și-au exprimat „profunda îngrijorare”.
„Pedeapsa cu moartea este o formă inumană și degradantă de pedeapsă, fără niciun efect descurajator”, au transmis aceștia, adăugând: „De aceea ne opunem pedepsei capitale, indiferent de circumstanțele din întreaga lume”.
Și Consiliul Europei a denunțat un „grav pas înapoi”.
Alain Berset, secretarul general al instituției (care veghează la respectarea drepturilor omului în Europa), a fost tranșant. „Intrarea în vigoare a acestei legi ar marca o îndepărtare suplimentară a Israelului de cadrul de valori cu care a ales să se asocieze de-a lungul istoriei”, a spus Berset.
El a subliniat că „pedeapsa cu moartea constituie un anacronism juridic incompatibil cu standardele contemporane în materie de drepturile omului. În plus, orice aplicare cu caracter discriminatoriu este inacceptabilă într-un stat de drept”.
Hamas cheamă la răzbunare
Din partea palestiniană, condamnarea a fost totală. Liderul Mahmoud Abbas a catalogat legea drept o încălcare a dreptului internațional.
„Astfel de legi şi măsuri nu vor frânge voinţa poporului palestinian şi nu îi vor submina hotărârea”, a transmis biroul său.
„Nici nu îi vor descuraja să-şi continue lupta legitimă pentru libertate, independenţă şi înfiinţarea unui stat palestinian independent cu Ierusalimul de Est drept capitală”.
Mai direct, mișcările islamiste Hamas și Jihadul Islamic au chemat palestinienii să lanseze atacuri ca răzbunare pentru noua lege.
E drept că pedeapsa cu moartea există în legislația israeliană, dar nu a fost aplicată decât de două ori în istoria țării. Prima dată în 1948, împotriva unui căpitan din armată acuzat de înaltă trădare, și a doua oară în 1962, când a fost spânzurat criminalul nazist Adolf Eichmann.
La nivel global, 54 de țări permit pedeapsa capitală, în timp ce 113 au abolit-o complet.
