Israelul majorează bugetul apărării cu 30 de miliarde de shekeli în a 31-a zi de război

Buget de război și noi comenzi militare pentru Israel

Parlamentul israelian a aprobat luni o actualizare a bugetului pentru 2026 care include o creștere masivă a fondurilor pentru apărare. Peste 30 de miliarde de shekeli (aproximativ 8,3 miliarde de euro) au fost adăugați la bugetul Ministerului Apărării, ridicându-l la un total de peste 142 de miliarde de shekeli. Bugetul a fost aprobat cu 62 de voturi pentru și 55 împotrivă.

În paralel, Ministerul Apărării a semnat un contract de aproximativ 150 de milioane de shekeli (circa 41 de milioane de euro) cu compania Elbit Systems pentru furnizarea a zeci de mii de obuze de artilerie de 155 mm. E drept că această mișcare face parte dintr-o strategie mai amplă de a reduce dependența de importurile din Statele Unite și de a consolida producția internă.

Iar premierul Benjamin Netanyahu a anunțat o nouă directivă pentru armată: „Tocmai am dat instrucțiuni să se extindă și mai mult zona tampon de securitate existentă. Suntem hotărâți să schimbăm radical situația din nordul Israelului”.

Iranul confirmă pierderi grele și amenință cu represalii

Pe frontul iranian, veștile sunt sumbre. Corpul Gărzilor Revoluționare Iraniene (IRGC) a confirmat oficial decesul lui Alireza Tangsiri, comandantul marinei IRGC, ucis într-un atac aerian israelian joia trecută. Tangsiri era o figură cheie, sancționat de Trezoreria SUA în 2019 și 2023 pentru rolul său în testarea rachetelor de croazieră și dezvoltarea de drone armate.

Reacția Teheranului nu a întârziat. Purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, locotenent-colonelul Ebrahim Zolfaghari, a declarat că Iranul intenționează să atace reședințele oficialilor militari și politici americani și israelieni din regiune, ca represalii pentru loviturile asupra reședințelor din Iran. Pe plan intern, autoritățile au executat prin spânzurare două persoane acuzate de colaborare cu grupul de opoziție Mujahedin-e Khalq (MEK).

Situația nucleară se complică.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat că reactorul de cercetare Khondab a suferit daune grave în urma atacurilor și nu mai este funcțional. Într-o declarație pe platforma X, agenția a transmis:

„Pe baza analizei independente a imaginilor din satelit şi a cunoştinţelor despre instalaţie, AIEA a confirmat că uzina de producţie a apei grele de la Khondab (…) a suferit daune grave şi nu mai este operaţională”. AIEA a adăugat că „instalaţia nu conţine niciun material nuclear declarat”.

Eforturi diplomatice și reacții internaționale

În ciuda escaladării militare, unele canale diplomatice rămân deschise. Miniștrii de Externe din Arabia Saudită, Turcia și Egipt au părăsit Islamabadul după discuții la nivel înalt, unde ministrul pakistanez Ishaq Dar a reiterat că „dialogul și diplomația” sunt singurele soluții. Acesta a menționat chiar posibile discuții între SUA și Iran la Islamabad.

Dar ce spune liderul de la Casa Albă? Președintele american Donald Trump a comentat pe platforma sa, Truth Social, afirmând: „O zi importantă în Iran. Multe ținte căutate de mult timp au fost eliminate și distruse de MAREA NOASTRĂ ARMATĂ, cea mai bună și mai letală din lume”.

De la Vatican, Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj puternic în timpul slujbei de Florii, spunând că Dumnezeu respinge războiul și nu ascultă rugăciunile celor care îl pornesc. Premierul Australiei, Anthony Albanese, i-a cerut lui Trump mai multă claritate: „Vreau să existe mai multă certitudine în ceea ce privește obiectivele războiului și doresc o dezescaladare a conflictului”.

Un incident diplomatic a avut loc și la Ierusalim, unde poliția israeliană i-a interzis accesul cardinalului Pierbattista Pizzaballa la Biserica Sfântului Mormânt. Premierul Netanyahu a intervenit personal, declarând: „Am dat instrucțiuni autorităților competente ca cardinalului Pierbattista Pizzaballa, patriarhul latin, să i se acorde acces deplin și imediat la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim”.

Efecte economice în lanț de la Marea Britanie la Australia

Și consecințele economice nu au întârziat să apară. În Marea Britanie, importatorii de îngrășăminte avertizează că prețurile alimentelor vor crește vertiginos, deoarece îngrășămintele sintetice sunt dependente de gazul natural, ale cărui prețuri au explodat.

Pentru a contracara criza, guvernul australian a decis să reducă acciza la combustibil. „Reducerea la jumătate a accizei pe combustibil va reduce costul combustibilului cu 26,3 cenți pe litru (0,18 dolari)”, a spus premierul Albanese. Măsura va fi în vigoare cel puțin patru luni, iar trezorierul național, Jim Chalmers, a adăugat că „este o reducere substanțială a costului vieții. Este oportună, este temporară și este responsabilă”.

Între timp, Japonia a primit primul său transport de țiței din Orientul Mijlociu de la începutul războiului, un petrolier cu 100 de milioane de litri din Arabia Saudită. Iar compania vietnameză Binh Son Refining and Petrochemical (un jucător important în regiune) a declarat că poartă discuții pentru a cumpăra țiței rusesc, pe fondul crizei de aprovizionare cauzate de închiderea Strâmtorii Ormuz.

Conflictul s-a extins și în Kuweit, unde Ministerul Energiei a raportat un atac asupra unei centrale electrice și a unei stații de desalinizare, descriindu-l drept „o agresiune iraniană criminală împotriva statului Kuweit”. Atacul a ucis un cetățean indian și a rănit 10 militari, după ce 14 rachete și 12 drone au fost detectate în spațiul aerian al țării.