Jimmy Lai, 20 de ani de închisoare. China acuză UK de o manevră josnică

Ce a declanșat totul? O decizie a guvernului britanic de a extinde un program de vize pentru locuitorii din Hong Kong. Anunțată luni și intrată imediat în vigoare, măsura a fost percepută la Beijing ca o provocare. O ingerință directă în afacerile interne.

Londra deschide porțile pentru Hong Kong

Concret, Marea Britanie a lărgit criteriile pentru vizele British National Overseas (BNO). O modificare cheie. Acum, chiar și copiii adulți ai celor cu statut BNO pot aplica singuri pentru a se muta în Regatul Unit. Programul, lansat în 2021 ca răspuns la legea securității naționale impusă de Beijing, a avut deja un succes uriaș. Peste 230.000 de vize au fost acordate, iar aproape 170.000 de oameni și-au făcut deja bagajele și s-au mutat.

Reacția ambasadei chineze din Londra a venit imediat. Un purtător de cuvânt a acuzat Marea Britanie că programul BNO îi păcălește pe locuitorii din Hong Kong. Odată ajunși acolo, aceștia s-ar confrunta cu „discriminare și dificultăți în Regatul Unit, trăind ca cetățeni de mâna a doua”. Mesajul final a fost tăios. „China s-a opus întotdeauna ferm manipulării și ingerinței Regatului Unit în afacerile interne ale Chinei”.

Jimmy Lai: Cine e omul din centrul furtunii?

Dar cine e omul care a stârnit atâta vâlvă? Jimmy Lai. 78 de ani. Unul dintre cei mai aprigi critici ai regimului de la Beijing și un susținător neobosit al democrației. Condamnarea sa la 20 de ani de închisoare este cea mai grea pedeapsă dată vreodată sub noua lege a securității și a șocat scena internațională. El a fost printre primii arestați, încă din august 2020, după protestele masive.

Oficial, acuzațiile sună grav: „conspirare cu forțe străine” și „publicarea de materiale separatiste”. Lai a susținut că e nevinovat. Verdictul, însă, nu a surprins pe nimeni. Era exact ce anticipau majoritatea analiștilor. O simplă coincidență? Puțin probabil.

Un caz diplomatic exploziv. Londra, prinsă la mijloc

Ironia sorții este că Jimmy Lai are și cetățenie britanică. Acest detaliu complică enorm lucrurile pentru guvernul de la Londra. Premierul Keir Starmer a discutat cazul direct cu președintele chinez Xi Jinping luna trecută, cerându-i eliberarea. Fără succes, evident. Criticii lui Starmer, inclusiv familia lui Lai, spun că Marea Britanie nu a făcut destul, că nu a luat „măsuri suficiente și concrete” pentru a-l scoate de acolo înainte de sentință. Replica guvernului britanic? Un comunicat sec. Ei spun că sentința „a demonstrat modul în care legea securității naționale impusă de Beijing a incriminat disidența” și promit că vor continua „rapid dialogul [cu Beijingul] în legătură cu cazul domnului Lai”.

Reacția Washingtonului: „O condamnare nedreaptă”

Scandalul a trecut rapid oceanul. Statele Unite au reacționat și ele, cerând eliberarea imediată a magnatului. Secretarul de stat american Marco Rubio nu s-a sfiit să numească sentința „nedreaptă și tragică”. El a cerut autorităților din Hong Kong să-l elibereze condiționat din motive umanitare, ținând cont de vârsta sa, 78 de ani. Cazul Lai devine, astfel, un simbol. Unul al luptei pentru libertatea presei și drepturile omului într-un Hong Kong tot mai strâns controlat de Beijing.