Lecornu cere restricții locale de circulație după violențele și jafurile din Franța

Aproape 200 de anchetatori ai Prefecturii Poliției din Paris vor examina imaginile din weekend numai pentru identificarea suspecților din regiunea capitalei, potrivit Euronews. Lecornu a remarcat că înregistrările distribuite pe rețelele sociale surprind numeroase persoane suspectate de jafuri care nu aveau fețele acoperite.

„Am decis mai multe lucruri”, a declarat Sébastien Lecornu, prim-ministrul Franței, în fața presei luni.

„Prima este, desigur, un răspuns al justiției penale deosebit de important și de amploare”, a continuat premierul.

„Al doilea val de acțiuni judiciare este cel care va fi desfășurat mai deliberat, mai metodic”, a adăugat el.

Anchetatorii vor confrunta imaginile din mai multe surse

Prefectul poliției din Paris a anunțat luni constituirea unei echipe dedicate examinării înregistrărilor. Aceasta va verifica:

• înregistrările sistemelor de supraveghere video;
• imaginile surprinse de camerele de securitate ale magazinelor;
• înregistrările distribuite pe rețelele sociale.

Operațiunea urmează unui weekend în care autoritățile au raportat aproximativ 2.400 de arestări în Franța și sute de polițiști, jandarmi și pompieri răniți.

În regiunea Parisului, poliția a anunțat 855 de arestări, iar procurorii au precizat că 557 dintre persoanele arestate se aflau încă în custodia poliției, relatează CTVNews. Bilanțul național al arestărilor a fost comparat cu cele aproape 2.000 înregistrate într-o singură zi a protestelor vestelor galbene din decembrie 2018.

Protestele privind costul vieții au fost urmate de incendii și jafuri

Manifestațiile de sâmbătă au vizat scumpirea vieții și accesul tot mai redus la servicii publice de calitate, inclusiv la educația de stat. Majoritatea participanților au protestat pașnic, înainte de apariția grupurilor îmbrăcate în negru și cu fețele acoperite. Aproximativ 1.500 de magazine și alte firme au fost jefuite și distruse, potrivit bbc.com.

Autoritățile au estimat participarea la aproximativ 550.000 de persoane, în timp ce organizatorii au indicat 800.000. Apelurile la manifestații au venit de la un sindicat, organizații studențești și activiști care urmăresc relansarea mișcării vestelor galbene, apărută în 2018 împotriva inegalităților sociale.

În mai multe orașe, grupuri de manifestanți s-au confruntat cu poliția. Au fost incendiate clădiri și vehicule, iar persoane mascate au spart vitrine și au luat bunuri din magazine. Forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă; în mai multe locuri, polițiști au fost văzuți lovind oameni cu bastoanele.

Ministerul francez de Interne a raportat aproximativ 1.000 de polițiști răniți sâmbătă, dintre care șapte grav.

Duminică, incidentele au continuat la Paris. Sute de persoane s-au adunat în Place de la République, unde grupuri mici au încercat să incendieze biciclete și coșuri de gunoi. Tineri mascați au ridicat baricade, iar poliția a intervenit împotriva mulțimilor și a folosit gaze lacrimogene.

În jurul pieței au rămas vitrine sparte, sticlă și pietre desprinse din pavaj. Baza monumentului central, cu statuia Mariannei, simbol al Franței, a fost parțial dezmembrată. Pagube și jafuri au fost raportate și în alte zone comerciale și turistice ale capitalei.

Clădirile publice au fost atacate în mai multe orașe

Incidentele au afectat și sedii administrative sau servicii publice:

• La Limoges, în departamentul Haute-Vienne, incendiul de la primăria construită în secolul al XIX-lea a provocat prăbușirea acoperișului și a distrus aproape întreaga clădire.
• La Marsilia, unii protestatari au pătruns pentru scurt timp în holul primăriei, iar persoane cu glugi și măști au avariat un post de poliție.
• La Lyon, un incendiu a izbucnit într-un birou de turism.

Maurice Barate, prefectul departamentului Haute-Vienne, a declarat că persoane pe care le-a descris drept radicale au pătruns în primăria din Limoges și au incendiat-o deliberat. În clădire se aflau aleși locali, angajați, personal de securitate și membri ai publicului.

„Este un act extrem de grav și de negrăit”, a declarat Maurice Barate, prefectul departamentului Haute-Vienne, despre incendiul de la primăria din Limoges.

La Mulhouse, procurorii au deschis o anchetă după ce o adolescentă de 17 ani a pierdut un ochi în timpul manifestațiilor. O altă anchetă a fost deschisă sâmbătă, după ce un tânăr protestatar a pierdut o mână la Saint-Étienne. Folosirea grenadelor și a altor arme pentru controlul mulțimilor de către poliție se află sub scrutin în urma manifestațiilor recente.

Poliția din Paris a anunțat și decesul unei persoane. Parchetul din Paris investighează cazul.

Ministrul de interne a încercat să demisioneze

Laurent Nuñez, ministrul francez de interne, a recunoscut că poliția a pierdut controlul în unele orașe. Adversari politici și unele sindicate l-au acuzat că pregătirile și numărul polițiștilor mobilizați pentru manifestațiile anunțate au fost insuficiente.

Palatul Élysée a anunțat luni dimineață că Nuñez a încercat să își prezinte demisia. Președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a cerut în schimb să examineze măsuri pentru siguranța străzilor și aducerea autorilor violențelor în fața justiției. Lecornu avea programată luni o reuniune de criză a cabinetului.

„Dreptul de a protesta este un drept fundamental. A semăna deliberat și colectiv dezordine prin violență nu este”, a scris Laurent Nuñez, ministrul francez de interne, într-un mesaj pe platforma X.

În discursul televizat către națiune de duminică seară, Macron a cerut unitate și a anunțat tragerea la răspundere a celor implicați în distrugeri.

„Cei care au jefuit trebuie să plătească pagubele; cei care au încercat să doboare Republica vor fi trași la răspundere”, a declarat Emmanuel Macron, președintele Franței, în discursul televizat de duminică seară.

Președintele le-a cerut prefecților să colaboreze cu primarii pentru protejarea clădirilor publice și a firmelor în săptămânile următoare, inclusiv prin interzicerea manifestațiilor atunci când este necesar.

Yaël Braun-Pivet, președinta camerei inferioare a Parlamentului francez, a anunțat că dorește o anchetă asupra evenimentelor.

Liderii politici se acuză înaintea alegerilor prezidențiale

Macron și Lecornu au atribuit violențele unor grupuri de extremă stânga și unor delincvenți. Jean-Luc Mélenchon, lider al stângii radicale și candidat la președinție, a acuzat guvernul de incompetență și pe premier că a agravat tensiunile. El participase la marșul de sâmbătă din Paris.

„Cei care împărtășesc lupta noastră nu au ce căuta în jafuri sau distrugeri”, a declarat Jean-Luc Mélenchon, lider al stângii radicale, referindu-se la participanții care îi susțin obiectivele politice.

Marine Le Pen, lideră a dreptei naționaliste și candidată la președinție, a criticat administrația Macron, pe care a descris-o drept epuizată, dezorientată și incapabilă să acționeze. Acuzațiile politice apar înaintea alegerilor prezidențiale programate peste șase luni.

Sophie Binet, lideră sindicală, i-a reproșat duminică președintelui că nu răspunde preocupărilor studenților, scumpirii vieții și degradării serviciilor publice. Mișcarea de protest începuse luna trecută cu revendicări legate de educație.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a asociat într-un mesaj pe Truth Social tulburările cu imigrația și a cerut închiderea frontierelor. Autoritățile franceze și poliția nu au stabilit o legătură între imigrație și violențe.

Disputa politică se desfășoară într-un Parlament profund divizat între trei blocuri. Investitorii cer Franței să țină sub control datoria publică, în timp ce guvernul se teme că reducerile serviciilor publice sau ale ajutoarelor sociale ar provoca alte manifestații.

Primarii cer o întâlnire cu premierul înaintea noilor proteste

„Amploarea pagubelor este considerabilă și fără precedent”, a scris Emmanuel Grégoire, primarul Parisului, într-o scrisoare deschisă.

„Parisul este un oraș al libertăților, al dezbaterii și al manifestațiilor. Așa trebuie să rămână. Dar trebuie să fie și un oraș în care toți să poată munci și conduce o afacere în siguranță”, a adăugat primarul.

Primarii din Paris, Marsilia și Lyon au cerut o întâlnire cu Lecornu în zilele următoare, invocând amploarea pagubelor și gravitatea situației.

Vacanța elevilor începe luni, iar autoritățile speră la două săptămâni de reducere a tensiunilor. Pentru 5 noiembrie, sindicate și grupuri din mișcarea vestelor galbene au anunțat noi proteste ample.