Liderii europeni s-au alăturat marți negocierilor de pace dintre președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean Volodimir Zelensky, în timp ce disputele teritoriale rămân principala piedică în calea unui acord, potrivit Euractiv. Trump a declarat că problemele teritoriale sunt cele mai dificile de rezolvat, cu o propunere de zonă de liber schimb în Donbas încă nerezolvată.
„Problemele teritoriale sunt de departe cele mai complicate din întregul proces de negociere. Avem propuneri concrete pe masă, dar încă nu există un consens”, a declarat Donald Trump, președintele Statelor Unite, într-o conferință de presă.
Implicarea liderilor europeni în procesul de pace
Emmanuel Macron, președintele Franței, și Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, s-au alăturat discuțiilor prin videoconferință. Aceștia au subliniat importanța unei soluții durabile care să respecte dreptul internațional și integritatea teritorială.
„Europa trebuie să joace un rol central în stabilirea unei păci juste și durabile în Ucraina”, a declarat Emmanuel Macron, președintele Franței, în timpul sesiunii de negocieri.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a anunțat că Uniunea Europeană este pregătită să ofere un pachet de reconstrucție în valoare de 50 de miliarde de euro pentru regiunile afectate de conflict.
Propunerea controversată pentru Donbas
Una dintre cele mai discutate propuneri vizează crearea unei zone economice speciale în regiunea Donbas. Această zonă ar beneficia de un statut de liber schimb cu atât Ucraina, cât și Rusia pentru o perioadă de 15 ani.
Planul prevede că regiunea ar rămâne sub suveranitatea ucraineană, dar cu o autonomie extinsă în domeniul economic. Companiile din zonă ar avea acces preferențial la piețele din ambele țări, fără tarife vamale.
Analiștii economici estimează că această măsură ar putea genera investiții de până la 25 de miliarde de dolari în următorii 10 ani în regiunea devastată de opt ani de conflict.
Poziția Ucrainei privind compromisurile teritoriale
Volodimir Zelensky, președintele Ucrainei, și-a exprimat rezervele față de orice compromis teritorial. El a insistat că orice acord trebuie să respecte principiile dreptului internațional și să nu recompenseze agresiunea.
„Nu vom accepta niciun acord care să legitimeze ocuparea ilegală a teritoriilor noastre. Pacea nu poate veni pe seama suveranității noastre”, a declarat Volodimir Zelensky, președintele Ucrainei.
Guvernul de la Kiev propune în schimb un calendar de retragere eșalonată a forțelor rusești pe o perioadă de 18 luni, cu monitorizare internațională.
Provocările practice ale implementării
Experții diplomatici identifică mai multe obstacole majore în calea unui acord. Primul dintre acestea este stabilirea unor mecanisme de monitorizare credibile pentru orice încetare a focului.
„Experiența din 2014-2015 cu acordurile de la Minsk ne arată că fără o prezență internațională robustă, orice acord riscă să rămână doar pe hârtie”, a explicat Maria Popescu, analist în relații internaționale la Institutul de Studii Strategice din București.
Al doilea obstacol major vizează statutul refugiaților și al persoanelor strămutate. Aproximativ 6 milioane de ucraineni au părăsit țara, iar alți 7 milioane sunt strămutați intern.
Calendarul negocierilor și pașii următori
Următoarea rundă de negocieri este programată pentru vineri, 27 decembrie, la Geneva, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite. Participanții vor discuta aspecte tehnice legate de implementarea unui eventual acord.
Mediatorii internacionali speră să ajungă la un acord-cadru până la sfârșitul lunii ianuarie 2025. Acest termen este considerat crucial pentru evitarea unei escaladări a conflictului în lunile de iarnă.
