Liderii celor 32 de state membre NATO au încheiat summitul de la Ankara cu o declarație comună de apărare colectivă. Evenimentul a fost marcat de tensiuni majore între Statele Unite și Uniunea Europeană, pe fondul războiului din Ucraina și al conflictelor din Orientul Mijlociu.
Tensiuni provocate de Statele Unite
Președintele american Donald Trump a folosit reuniunea pentru a lansa o serie de avertismente. El a amenințat cu declanșarea mai multor lovituri militare împotriva Iranului și le-a spus jurnaliștilor prezenți că Statele Unite ar trebui să controleze Groenlanda.
Într-o analiză publicată recent de Euronews, experții au disecat exact aceste derapaje diplomatice. „Cred că majoritatea oamenilor care au fost prezenți s-au gândit la acest lucru [summitul NATO] în termeni de limitare a daunelor”, a declarat Donnacha Ó Beacháin, profesor de științe politice la Dublin City University. Comportamentul liderului de la Casa Albă a evidențiat dificultățile acestuia de a face distincția între identitatea de apărare a NATO și strategia de politică externă a Washingtonului.
Articolul 5 și rachetele Patriot pentru Ucraina
Iar lucrurile se complică și mai mult când privim spre Orientul Mijlociu. Profesorul Ó Beacháin a explicat de ce alianța nu intervine în conflictul iranian. „SUA au decis împreună cu Israelul să atace Iranul; nu a fost un atac asupra SUA, asa ca nu a existat nicio obligație în temeiul Articolului 5”, a explicat acesta.
Dar ce înseamnă asta concret pentru flancul estic și pentru România? O Americă axată pe intervenții ofensive în Orientul Mijlociu ar putea însemna o atenție redusă pentru securitatea la Marea Neagră. Totuși, Trump și-a relaxat poziția față de Kiev, permițând Ucrainei să procure rachete antiaeriene Patriot (un sistem cheie pentru strategia de război a țării vecine).
„Cred că cele mai recente succese militare, sau cel puțin surprize militare, ale ucrainenilor au întors din nou opinia publică împotriva Rusiei și i-au susținut pe ucraineni în Statele Unite”, a subliniat Stefan Grobe, corespondent senior. Până la urmă, Vladimir Putin și Rusia rămân cei mai buni agenți de vânzări ai NATO, consolidând legăturile din interiorul alianței, în special cu țările nordice.
Candidatura Marine Le Pen și incidentul de la Cupa Mondială
Dincolo de negocierile militare, scena politică europeană fierbe. Liderul partidului francez de extremă dreapta Reuniunea Națională, Marine Le Pen, a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale din 2027. Ea a transmis că se consideră „nevinovată” și va face un nou apel la instanța supremă din Franța după condamnarea pentru fraudă.
Teresa Küchler, corespondent european la Svenska Dagbladet, a descris un scenariu juridic bizar. „Ceea ce s-ar putea întâmpla este, practic, că dacă ea câștigă președinția, am putea avea un președinte care intră în palatul Élysée cu un dispozitiv electronic în jurul gleznei”, a explicat jurnalista. Să fim serioși, ar fi o premieră absolută pentru diplomația de la Paris.
Și în sport politica dictează regulile. Belgia a eliminat SUA de la Cupa Mondială marți, 7 iulie. Meciul a fost umbrit de decizia FIFA de a anula un cartonaș roșu primit de jucătorul american Folarin Balogun, o mișcare forțată de presiunile lui Donald Trump. La final, fotbaliștii belgieni au imitat dansul viral al președintelui american.
„Toată lumea a fost cu Belgia, ceea ce ne întoarce la abilitatea unică a lui Donald Trump de a îndepărta prietenii și aliații”, a concluzionat Ó Beacháin. Summitul de la Ankara s-a încheiat oficial pe 8 iulie, cu semnarea declarației comune de către liderii celor 32 de state membre.
